Cercetătorii UAIC dezvoltă un potențial tratament pentru Alzheimer din deșeuri de tutun

O echipă de cercetători de la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a descoperit o metodă inovatoare prin care deșeurile toxice de tutun pot fi transformate într-o substanță cu potențial terapeutic pentru boala Alzheimer.

Utilizând o bacterie din sol, Paenarthrobacter nicotinovorans ATCC 49919, cercetătorii au reușit să convertească nicotina din deșeurile industriale în 6-hidroxi-L-nicotină (6HLN), un compus care a demonstrat efecte benefice asupra memoriei și funcției cerebrale în testele pe animale. „Studiem cum putem elimina un deșeu toxic și, în același timp, să-l valorificăm în lupta cu una dintre cele mai provocatoare boli neurodegenerative”, a explicat prof. univ. dr. Marius Mihășan, coordonatorul proiectului.

Pe lângă potențialul medical, descoperirea oferă și o soluție ecologică pentru gestionarea deșeurilor rezultate din industria tutunului. Anual, aceasta generează cantități semnificative de reziduuri contaminate, care ajung în sol și în apele subterane.

Bacteria studiată de echipa UAIC se „hrănește” cu nicotină și produce un compus asemănător, dar cu o structură chimică ușor modificată, ce îi oferă proprietăți terapeutice superioare. Potrivit cercetărilor realizate în laborator de dr. Răzvan Ștefan Boiangiu, 6HLN se leagă mai eficient de un receptor specific din creier, ceea ce i-ar permite să îmbunătățească funcțiile cognitive fără efectele negative ale nicotinei. „Nicotina are efecte pozitive asupra memoriei și atenției, dar este toxică și creează dependență. Substanța obținută de noi pare să păstreze efectele benefice, fără efectele adverse”, a explicat prof. univ. dr. Lucian Hrițcu, coautor al studiului.

Testele realizate pe șobolani și pești au arătat că 6HLN poate îmbunătăți memoria pe termen scurt, reduce anxietatea și comportamentele depresive, încetinește degradarea celulelor nervoase și susține mecanismele naturale de protecție ale creierului. Cercetătorii avertizează însă că este nevoie de studii suplimentare pentru a evalua siguranța și eficiența pe termen lung a substanței.

Proiectul a inclus și secvențierea completă a genomului bacteriei folosite, permițând echipei să înțeleagă mecanismele moleculare și să îmbunătățească procesul de conversie. Metoda de obținere a 6HLN este una ecologică și poate fi adaptată la scară industrială.

În prezent, cercetătorii UAIC caută parteneri din industria farmaceutică sau biotehnologică pentru a transforma această descoperire într-un tratament viabil pentru bolile neurodegenerative. Boala Alzheimer afectează peste 50 de milioane de oameni la nivel global și are, în prezent, tratamente limitate ca eficiență. Carmen DEACONU