Echinocțiul de toamnă, ziua în care mor florile

Pe 23 septembrie, la ora 4:04, ora României, va avea loc echinocțiul de toamnă. Începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi. Acest fenomen va dura până la data de 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă.

Potrivit tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.

O altă tradiție spune că prunele care se duc la biserică și apoi se păstrează pentru că vindecă rănile. De asemenea, se spune că ultimele fructe din pom trebuie lăsate neculese pentru Mama Natură.

Tot de echinocțiul de toamnă, sătenii sărbătoresc recoltele și pregătesc proviziile pentru iarnă. Mai mult, se mai crede că în această zi mor toate florile.

În ziua de echinocțiu, sătenii au obiceiul de a culeage strugurii, fac must, bat nucii și adună merele și gutuile.

De asemenea, echinocțiul de toamnă vine și cu modificări, efecte secundare asupra organismului uman. De exemplu, hipersomnia, somnolență excesivă în timpul zilei, ar putea fi resimțită de mulți în această perioadă. Acest lucru se întâmplă atunci când ceasul biologic este întrerupt în timpul schimbărilor anotimpurilor, cum este și echinocțiul de toamnă. 

Echinocțiul de toamnă marchează intrarea în anotimpul toamna și nu se produce la aceeaşi dată, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

Astfel, de când avem calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent a avut loc la 22 sau 23 septembrie.
Totodată, la echinocţiul de toamnă, ca și la cel de primăvară, ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.
Tradiții și obiceiuri la echinocțiul de toamnă

Conform tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
În ziua de echinocțiu, sătenii au obiceiul de a culeage strugurii, fac must, bat nucii și adună merele și gutuile.

Calendarul popular mai păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie).