Franța, esența rafinamentului universal
Când privim spre Franța, nu vedem doar un teritoriu în formă de hexagon, ci o inimă culturală care a bătut, de-a lungul secolelor, în ritmul libertății, artei și rafinamentului. Ziua de 14 iulie nu este doar o celebrare națională a Revoluției Franceze, ci și un ecou universal al unei dorințe de emancipare, de demnitate și de lumină. În această zi, merită să ne întrebăm: ce ne leagă pe noi, românii, de francezi? Ce ne-au oferit, în tăcere și cu noblețe, acești oameni care au inventat nu doar moda și parfumul, ci și drepturile omului, diplomația modernă și eleganța ca formă de existență?
O fraternitate discretă. Darul libertății și al rațiunii
România și Franța au împărtășit, de-a lungul istoriei, nu doar idealuri comune, ci și o afinitate spirituală aproape firească. În secolul al XIX-lea, tinerii români visători se formau în Paris, absorbind ideile de libertate, progres și cultură care animau capitala franceză. Franța a fost pentru români o soră mai mare, o lumină călăuzitoare, o sursă de modele instituționale și educaționale. Codul civil, învățământul modern, arhitectura urbană și până și politețea limbajului nostru administrativ poartă, discret, amprenta franțuzească.
Mai mult decât orice, Franța a adus lumii curajul de a gândi cu voce tare. Filosofii Luminilor – Voltaire, Rousseau, Montesquieu – au aruncat semințele modernității, iar Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului a redefinit însăși esența demnității umane. Fără Franța, probabil că ideea de cetățean, și nu de supus, ar fi întârziat să înflorească. Prin revoluție, Franța a tulburat apele istoriei, dar tocmai din acea tulburare s-a născut conceptul modern de stat, de justiție și de egalitate.
Eleganța ca formă de rezistență
De la Baudelaire la Dior, de la Edith Piaf la Simone de Beauvoir, Franța a transformat rafinamentul într-o formă de rezistență împotriva vulgarității. Ne-a învățat că frumusețea poate fi o formă de adevăr, că arta nu este doar ornament, ci revelație. Chiar și în bucătărie, Franța a dăruit lumii nu doar gusturi, ci ritualuri: modul în care stai la masă, cum deschizi o sticlă de vin, cum transformi o cină într-o formă de conviețuire estetică.
Limba franceză a fost pentru români ceea ce parfumul este pentru o floare: o completare firească a rafinamentului. Secole la rând, elitele noastre au vorbit franceza nu ca pe o limbă străină, ci ca pe un limbaj al gândirii elevate, al diplomației, al culturii. În saloanele Iașului de altădată, ecoul lui Voltaire se amesteca cu șoaptele domnițelor, iar în școlile noastre, copiii învățau liberté înainte de libertate.
În pictură, în literatură, în muzică — Franța a fost mereu înaintea vremii. Și noi am visat la Paris ca la o Meccă a spiritului liber. Am citit Balzac și Flaubert cu pasiune, am căutat aroma vinurilor din Bordeaux, am privit spre croitoria pariziană ca spre o formă de poezie purtată pe trup. Niciun popor nu a reușit să transforme arta de a trăi într-un cult cotidian, așa cum au făcut-o francezii. Și niciun alt popor nu a fost mai des imitat, fără a fi vreodată cu adevărat atins în inimitabilul său.
O oglindă în care ne putem recunoaște
Similitudinile dintre noi și francezi nu sunt doar culturale, ci și sufletești. Și unii, și alții suntem popoare care iubesc cu pasiune, care vorbesc mult și frumos, care știu să transforme suferința în poezie și viața de zi cu zi într-o artă a nuanței. Avem în comun un fel aparte de a privi lumea – nu cu cruzime, ci cu melancolie lucidă și cu o tandrețe uneori ironică.
Românii și francezii se aseamănă într-un mod aproape subtil, dar profund. Avem o pasiune comună pentru idei și emoții, o înclinație spre lirism, o iubire pentru frumusețea lucrurilor bine făcute. Suntem latini nu doar prin limbă, ci și prin acea melancolie solară, prin acea pendulare între vis și rațiune. În ambele popoare, se amestecă revolta cu reveria, curajul cu ironia, ospitalitatea cu o demnitate tăcută. De Ziua Franței, aprindem o flacără de recunoștință. Nu doar pentru ce ne-a oferit Franța, ci pentru ce a oferit umanității: curajul de a răsturna tirania, de a visa cu argumente și de a trăi cu stil. Într-o lume tot mai grăbită și pragmatică, Franța rămâne un simbol viu al eleganței intelectuale și al demnității colective.
Și poate că cel mai frumos omagiu pe care îl putem aduce Franței este acela de a nu uita că între libertate și rafinament nu este contradicție, ci o legătură profund umană.
Maura ANGHEL
Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari stiri, direct pe telefon!
Esti mereu pe fuga? Noi îti trimitem zilnic cele mai importante 3 stiri din Iasi, Moldova si tara – scurt, clar, fara spam.
Plus: alerte locale de urgenta, noutati exclusive si acces rapid la anunturi importante.
Intra pe canalul nostru oficial: Ziarul Evenimentul
⇒ Încearca 3 zile. Daca nu-ti place, poti iesi oricând.
Subiecte asemănătoare
VIDEO - 25 ani de IULIUS: 3 grădini urbane amenajate de la zero în Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, 18 hectare spații verzi, peste 80.000 arbori maturi și arbuști
TUIASI, lider în învățământul superior tehnic din România
Grecia, în plin "război" cu incendiile de vegetaţie. Mai multe localităţi au fost evacuate. Pompierii intervin lângă Atena
Procurorii DNA fac percheziții de amploare: 'Cazul Anastasiu' a deschis Cutia Pandorei pentru afaceriști Prejudiciul total 10 milioane de euro.
Sugestii de nume pentru caine - femela
Cum să mănânci avocado? 8 reţete pe care nu le ştiai
