Lunea Albă și ritualul stropirii fetelor

 A doua zi de Paști, numită popular și „Lunea Albă”, aduce în sufletele noastre o lumină blândă, fiind o prelungire caldă și liniștită a bucuriei Învierii. Această zi specială este dedicată în mod tradițional comuniunii și reîntâlnirii cu cei dragi, consolidând relațiile familiale și prietenești într-o atmosferă plină de pace și veselie.

În multe regiuni ale României, cea de-a doua zi de Paști se celebrează prin vizite la rude, prieteni și vecini, împărtășind momente calde, dar și daruri simbolice precum ouă roșii sau cozonaci proaspeți. În Transilvania, unul dintre cele mai iubite obiceiuri este „udatul” sau „stropitul” fetelor și femeilor, o tradiție veselă și plină de simbolism, ce semnifică prospețimea, purificarea și reînnoirea spirituală. Băieții și bărbații merg din casă în casă și le stropesc ușor cu parfum sau apă, gest întâmpinat mereu cu zâmbete și recunoștință.

Dincolo de aspectul festiv, aceste obiceiuri pot fi integrate armonios în viața noastră cotidiană. Vizitele și întâlnirile cu cei dragi ne amintesc importanța relațiilor autentice și constante, iar gesturile simple ale ospitalității ne încurajează să cultivăm generozitatea în fiecare zi. Ritualul „udatului” ne învață simbolic că viața noastră are nevoie periodică de înnoire și revigorare pentru a înflori continuu.

Astfel, semnificația celei de-a doua zile de Paști depășește cadrul unei sărbători religioase, devenind un ghid subtil și sensibil pentru o viață împlinită și armonioasă. Prin respectarea și păstrarea acestor tradiții, păstrăm vie în inimile noastre speranța, bunătatea și spiritul autentic al renașterii, împărtășind mereu bucuria Învierii cu cei care ne înconjoară.

Clara DIMA