Premieră absolută! Un medicament revoluționar ar putea face dinții să CREASCĂ LA LOC, a treia oară!

Premieră absolută! Un medicament revoluționar ar putea face dinții să CREASCĂ LA LOC, a treia oară! Cercetătorii japonezi speră că medicamentul lor să devină o alternativă la protezele dentare şi costisitoarele implanturi dentare. 

Cercetătorii japonezi ar putea să fi găsit o soluţie pentru coşmarul zâmbetelor fără dinţi, testând un medicament ce ar putea să le permită incisivilor şi molarilor să crească din nou, informează AFP.

Premieră absolută! Un medicament revoluționar ar putea face dinții să CREASCĂ LA LOC, a treia oară!
Cercetătorii japonezi speră că medicamentul lor să devină o alternativă la protezele dentare şi costisitoarele implanturi dentare.

Spre deosebire de reptile şi peşti, ai căror dinţi sunt înlocuiţi cu regularitate, oamenilor, la fel ca în cazul majorităţii celorlalte mamifere, le cresc doar două serii de dinţi - dinţii de lapte şi cei denumiţi "definitivi".

Însă, ascunşi sub gingiile noastre, se află mugurii latenţi ai unei a treia generaţii de dinţi, afirmă Katsu Takahashi, directorul secţiei de chirurgie bucală de la Institutul de cercetări medicale din cadrul Spitalului Kitano din Osaka.

În octombrie, Katsu Takahashi şi echipa lui au lansat studii clinice (pe oameni - n.red.) ce vizează un medicament experimental care are potenţialul de a relansa creşterea acelor dinţi ascunşi.

Acea tehnologie "în întregime nouă" este concepută pentru a neutraliza o proteină denumită USAG-1, care inhibă creşterea celei de-a treia serii de dinţi, a explicat cercetătorul nipon.

Tratamentele protetice actuale utilizate pentru dinţii pierduţi din cauza unei carii, unei boli sau unei răni sunt adeseori considerate ca fiind costisitoare şi invazive.

"A face să crească dinţi naturali prezintă fără niciun dubiu avantaje", a declarat Katsu Takahashi.

Într-un studiu publicat anul trecut, echipa niponă a dezvăluit - cu fotografii drept dovadă - că "tratamentul cu anticorpi la şoareci este eficient pentru regenerarea dinţilor şi poate constitui un progres în tratamentul anomaliilor dentare la oameni".

Pentru moment, dentiştii acordă prioritate cazurilor "urgente" ale pacienţilor care au la naştere şase dinţi lipsă sau chiar mai mulţi.

Această boală ereditară ar afecta aproximativ 0,1% din oameni, care pot avea dificultăţi grave de a mesteca şi, în Japonia, îşi petrec cea mai mare parte a adolescenţei purtând o mască facială pentru a ascunde golurile mari din gurile lor, a explicat Katsu Takahashi.

"Acest medicament ar putea schimba datele problemei pentru ei", a adăugat el.

 
Astfel, medicamentul ar fi destinat cu prioritate copiilor, iar oamenii de ştiinţă doresc să îl facă disponibil începând din 2030.

Angray Kang, profesor de stomatologie la Universitatea Queen Mary din Londra, cunoaşte o singură altă echipă care urmăreşte un obiectiv similar. "Însă aş zice că grupul Takahashi deschide calea", a declarat acest expert în imunotehnologie.

Munca lui Katsu Takahashi este "pasionantă şi merită să fie continuată", deoarece este un medicament pe bază de anticorpi care ţintesc o proteină aproape identică cu USAG-1 şi este deja utilizat pentru a trata osteoporoza.

"Cursa pentru regenerarea dinţilor umani nu este un sprint, ci o serie de ultra-maratoane. Iar acesta este doar începutul", a declarat el.

Potrivit lui Chengfei Zhang, profesor de endodonţie la Universitatea Hong Kong, metoda lui Katsu Takahashi este "inovatoare şi are potenţial".

"Afirmaţia potrivit căreia oamenii posedă muguri dentari latenţi, capabili să producă o a treia serie de dinţi este în acelaşi timp revoluţionară şi controversată", a nuanţat el.

Acel "mugure" ar putea fi explicat prin faptul că reziduuri ale lamei dentare umane duc uneori la un excedent de dinţi, după opinia sa.

Speranţa de viaţă

Rezultatele experimentelor efectuate pe animale ridică "întrebări despre capacitatea dinţilor regeneraţi de a îi înlocui din punct de vedere funcţional şi estetic pe dinţii lipsă", a continuat Chengfei Zhang.

Ca răspuns, Katsu Takahashi susţine că, dacă un nou dinte creşte incorect, el poate fi repoziţionat prin ortodonţie sau transplant.

Pentru moment, participanţii la aceste studii clinice sunt adulţi, cărora le lipseşte un singur dinte, iar regenerarea dentară nu este primul obiectiv al testelor.

Potrivit lui Katsu Takahashi, sunt şanse slabe ca acest lucru să li se întâmple subiecţilor testaţi, însă cercetătorul spune că ar fi "extrem de bucuros dacă acest lucru s-ar întâmpla".

Lansarea pe piaţă a acestui medicament ar fi binevenită în Japonia, care ocupă locul al doilea în clasamentul ţărilor cu cele mai îmbătrânite populaţii din lume.

Datele publicate de Ministerul Sănătăţii arată că peste 90% din japonezii cu vârste de peste 75 de ani au lipsă cel puţin un dinte.

 
"Sperăm cu tărie ca tehnologia noastră să le poată prelungi în mod direct speranţa de viaţă într-o stare bună de sănătate", a adăugat Katsu Takahashi.