România ocupă primul loc la cancer de prostată în UE. Peste 10.400 de bărbați sunt diagnosticați anual

În fiecare an, peste 10.400 de bărbați din România primesc un diagnostic de cancer de prostată. Dintre aceștia, aproape 3.000 nu mai apucă anul următor. Nu pentru că boala este de neînfrânt, ci pentru că ajung la medic prea târziu, când tratamentele nu mai pot salva, ci doar întârzia deznodământul.

Cancerul de prostată este a doua cea mai frecventă formă de cancer la bărbați la nivel mondial și ocupă locul întâi în Europa. În România, este pe primul loc în statistici, cu o incidență de 18,2%, depășind cancerul pulmonar și pe cel colorectal. Cei mai afectați sunt bărbații de peste 50 de ani, dar boala nu ține cont întotdeauna de vârstă. În unele cazuri, evoluează lent și tăcut, fără niciun semn vizibil. În altele, avansează rapid, produce metastaze osoase și se extinde în tot organismul. Iar momentul în care apar simptomele evidente este, de cele mai multe ori, momentul în care șansele de vindecare dispar.

Factorii de risc sunt deja bine stabiliți: vârsta înaintată, predispoziția genetică și originea etnică. La aceștia se adaugă și obiceiurile nocive: fumatul, consumul de alcool, alimentația bogată în grăsimi și lipsa de mișcare. Sindromul metabolic și obezitatea joacă, de asemenea, un rol important în creșterea riscului.

Depistat la timp, cancerul de prostată este curabil. Rata de supraviețuire la cinci ani, în țările cu sisteme medicale dezvoltate, este de peste 90%. În România, această rată coboară dramatic, spre 70%, din cauza diagnosticării târzii. Pentru formele localizate, pacienții pot alege între chirurgie (prostatectomie radicală – clasică, laparoscopică sau robotică) și radioterapie externă. În stadiile avansate, se apelează la combinații de radioterapie și tratamente hormonale, disponibile astăzi în mai multe scheme terapeutice moderne, capabile să oprească progresia bolii și să prelungească viața.

Prevenția reală nu înseamnă diete miraculoase sau suplimente-minune, ci screening adaptat riscului individual, pornind de la vârsta de 40 de ani pentru bărbații cu istoric familial și 50 de ani pentru ceilalți. Cancerul de prostată a devenit o problemă majoră de sănătate publică, mai ales în Europa, unde populația îmbătrânește rapid și accesul la diagnostic s-a îmbunătățit. România urmează aceeași traiectorie, dar cu un decalaj periculos: lipsa culturii prevenției și a controalelor periodice.

Nicoleta ZANCU