Acoperind o suprafață de 4,6 milioane de kilometri pătrați, în care trăiesc peste 450 de milioane de persoane, acordul a facilitat contactele, turismul și comerțul între cele 29 de țări asociate — dintre care 25 fac parte din UE — și a reprezentat o adevărată revoluție în anumite regiuni de graniță, unde a eliminat bariere care despărțeau sate și vieți în două.
Veto-ul Austriei a obligat România la o tranziție rușinoasă
Totuși, de mai bine de un deceniu, statele membre ale acordului au reintrodus treptat controale care subminează spiritul tratatului. Ceea ce fusese convenit în 2012 de miniștrii de interne din zona Schengen drept un răspuns de urgență la exodul provocat de războaiele civile din Siria și Libia a început să fie aplicat tot mai des ca reacție la atentate teroriste sau la orice semn de criză migratorie. La acest fapt se adaugă reticența tot mai mare a țărilor deja membre Schengen de a primi noi membri, de teama unor fluxuri migratorii mai mari.