Sfântul Pantelimon, doctorul fără de arginți și ocrotitorul bolnavilor

Pe 27 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, unul dintre cei mai iubiți sfinți tămăduitori. La Iași, ziua este marcată cu rugăciuni speciale, procesiuni și slujbe de binecuvântare, în special în bisericile care îi poartă numele. Credincioșii vin să se roage pentru sănătate, să aprindă o lumânare și să-și spună nădejdile în fața celui numit „doctor fără de arginți” – pentru că vindeca fără a cere plată, cu iubire și har, fără să facă deosebire între bogați și săraci.

Sfântul Pantelimon s-a născut în secolul al III-lea, în Nicomidia, Asia Mică. A fost fiul unui senator păgân și al unei mame creștine, iar de tânăr a arătat o inteligență aparte. A studiat medicina, devenind unul dintre cei mai apreciați tineri doctori ai vremii. Însă adevărata lui chemare a venit în momentul în care s-a convertit la creștinism, influențat de preotul Ermolae. Din acel moment, a ales să-și folosească știința în slujba oamenilor și a lui Dumnezeu. Tradiția spune că făcea minuni, vindecând nu doar cu ierburi sau leacuri, ci cu rugăciune și credință.

Refuzul său de a renunța la Hristos și popularitatea tot mai mare i-au adus ura autorităților păgâne. A fost prins, torturat și executat prin decapitare, în anul 305. Legenda spune că în clipa în care călăul a vrut să-l lovească, sabia i s-a înmuiat, iar martirul a fost chemat la Domnul printr-o lumină cerească. Moartea sa a fost urmată de o cinstire largă, iar moaștele sale au fost răspândite în toată lumea ortodoxă, considerate izvor de vindecare.

La Iași, cultul său are o rezonanță aparte. Biserica „Sfântul Pantelimon”, aflată în apropiere de Mănăstirea Golia, devine an de an loc de pelerinaj în această zi. Credincioșii vin nu doar din oraș, ci și din satele învecinate, unii pentru a cere vindecare, alții pentru a mulțumi. În ultimii ani, s-au organizat și acțiuni de sprijin pentru pacienții din spitale sau pentru persoanele aflate în suferință, în semn de continuare a lucrării sfântului.

Într-un oraș ca Iașul, unde spiritualitatea și medicina se împletesc de veacuri – prin spitale, facultăți, biserici și mănăstiri – figura Sfântului Pantelimon este mai mult decât o imagine din icoane. Este un model de compasiune, de ajutor necondiționat și de credință trăită prin fapte. Pentru cei bolnavi, este un sprijin. Pentru medici, un protector. Pentru toți, o speranță.

De aceea, 27 iulie nu este doar o dată în calendar, ci un prilej de reculegere și rugăciune, o amintire vie că vindecarea poate veni din suflet, din rugăciune, din credință. Într-o lume tot mai grăbită, în care suferința adesea e trecută cu vederea, Sfântul Pantelimon rămâne un simbol al milosteniei care nu cere nimic în schimb.

Clara DIMA