Ungaria, în vizorul Curții de Justiție a UE pentru legea privind accesul la conţinuturile LGBTQI. Ursula von der Leyen o catalogase drept "o ruşine"

O lege adoptată de Ungaria ce restrânge accesul la conţinuturile LGBTQI pentru a proteja astfel minorii încalcă dreptul şi valorile Uniunii Europene, a susţinut joi avocata generală a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), înaintea pronunţării unei decizii în acest caz de către instanţa europeană, relatează agenţiile AFP şi DPA.

Adoptată de Ungaria în anul 2021, această lege prevede că "pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani".

Legea a fost criticată de lideri vest-europeni şi de Comisia Europeană, a cărei preşedintă Ursula von der Leyen a catalogat-o drept o "ruşine".

Premierul ungar Viktor Orban a explicat că această lege nu va afecta drepturile minorităţilor sexuale, întrucât ea "nu priveşte homosexualii, ea priveşte modul în care părinţii doresc să facă educaţia sexuală a copiilor lor". Orban a acuzat Parlamentul European şi Comisia Europeană că vor "ca Ungaria să lase activiştii şi organizaţiile LGBTIQ în şcoli şi grădiniţe".

Abrogarea acestei legi este cerută de Bruxelles într-o serie de condiţii puse Budapestei pentru a-i debloca accesul la fondurile europene îngheţate de Comisia Europeană pe motivul încălcării statului de drept. Comisia consideră că legea ungară de protecţie a minorilor încalcă articolul 2 din Tratatul UE, ceea ce poate atrage suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE.

Comisia Europeană, susţinută de Parlamentul European şi de 16 state membre ale UE, a înaintat astfel o plângere împotriva Ungariei la CJUE, instanţă ce urmează să se pronunţe la un termen neprecizat.

În perspectiva acestei pronunţări, avocata generală a CJUE, Tamara Capeta, a emis joi o opinie în care susţine că, prin prevederile legii sale de protecţie a minorilor, Ungaria se abate semnificativ de la valorile şi dreptul Uniunii Europene.

Ungaria "a negat mai multe dintre aceste valori fundamentale şi, prin urmare, a deviat semnificativ de la modelul democraţiei constituţionale", consideră avocata generală a CJUE, care astfel le sugerează judecătorilor acestei instanţe să dea un verdict favorabil Comisiei Europene, ea motivându-şi opinia prin faptul că "desconsiderarea şi marginalizarea unui grup într-o societate sunt "linii roşii" impuse de valorile egalităţii, demnităţii umane şi respectării drepturilor omului.

"Ungaria nu a adus dovezi conform cărora conţinutul care descrie viaţa obişnuită a persoanelor LGBTIQ riscă în mod potenţial să dăuneze dezvoltării sănătoase a copiilor", mai justifică aceeaşi avocată.

Opinia avocatei generale nu are caracter obligatoriu în stabilirea hotărârilor CJUE, dar judecătorii acestei instanţe europene adesea ţin cont de ea, potrivit Agerpres.