VIDEO - Cum atacă organismul coronavirusul. Ce este furtuna de citokine și de ce ucide organismul uman

 Coronavirusul se atașează de celule, pătrunde în ele și apoi începe să se reproducă. O face cel mai bine în celulele naso-faringelui și mai jos, în plămâni, dar este cunoscut și că acționează asupra celulelor ficatului, intestinelor și inimii. Virusul se răspândește în corp, timp de zile sau săptămâni într-un fel tăcut, invadând celulele gazdă și evitând răspunsul imun. Poate dura o săptămână sau două până când organismul recunoaște pe deplin măsura în care a fost copleșit. În acest moment, adesea reacția sa nu este deloc calmă și echilibrată. Sistemul imunitar intră într-o stare hiper-reactivă și apelează la toate sistemele de alarmă disponibile pentru a mobiliza mecanismele de apărare ale organismului. Acesta este momentul când oamenii se prăbușesc brusc.

 Atunci situația începe să devină gravă. De exemplu, jumătate dintre pacienții cu COVID-19 care ajung în secția de terapie intensivă a Spitalului Presbiterian din New York sunt internați aici pentru 20 de zile, deși, în mod normal, media națională este de 3,3 zile. Mulți dintre acești pacienți ajung la spital în stare aproape critică, testele de sânge prezentând niveluri crescute ale markerilor inflamatori. Un marker care pare a fi în mod special predictiv pentru destinul nefast al unei persoane infectate este o proteină cunoscută sub numele de D-dimer. Medicii din Wuhan, China, unde a fost raportat pentru prima dată focarul de coronavirus, au descoperit că o creștere de patru ori a dimerului D este un puternic predictor al mortalității. Ei sugerează, într-o lucrare recentă, că testul „ar putea fi un marker timpuriu și util”, care indică ce pacient intră în fazele periculoase.

 ”Aceștia și alți markeri sunt, de cele mai multe ori, semne ale unui proces imunitar extrem de critic cunoscut sub numele de furtună de cytokine”, potrivit doctorului Randy Cron, directorul secției de reumatologie de la Spitalul Children’s of Alabama, din Birmingham. O citokină este o moleculă de semnalizare pe care organismul o poate elibera pentru a activa inflamația, în încercarea de a inhiba și elimina un virus. Într-o furtună de citokine, sistemul imunitar inundă corpul cu astfel de molecule.

 În acest moment, prioritatea pentru medici se schimbă și, de la speranța că sistemul imunitar al unei persoane poate combate virusul, se trece la încercarea de a potoli răspunsul imunitar, astfel încât să nu provoace leziuni permanente ale organelor și să ucidă persoana. După cum spune doctor Cron, „Dacă vezi o furtună de citokine, trebuie să o tratezi.” Dar tratarea oricărei infecții prin împiedicarea sistemului imunitar este întotdeauna dificil de gestionat. Nu este niciodată soluția ideală să fie lăsat la voia lui un virus care ne poate ucide celulele. Provocarea este de a atinge un echilibru în care nici furtuna de citokine, nici infecția nu acționează în mod extins.

 Doctorul Cron și alți cercetători consideră că un astfel de echilibru este posibil. Furtunile cu citokine nu sunt unice pentru COVID-19. Același proces de bază se întâmplă și ca răspuns la alte virusuri, cum ar fi dengue și Ebola, precum și la gripă și alte coronavirusuri. El reprezintă un pericol pentru viață și este greu de tratat, dar poate fi gestionat, totuși.