Ziua Crucii - traditii si obiceiuri pe care trebuie sa le respecti de sarbatoarea din 14 septembrie

Romanii praznuiesc Inaltarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie, o zi importanta in calendarul crestin-ortodox. Este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii crucii.

In popor, Inaltarea Sfintei Cruci se mai numeste si Ziua Crucii si este considerata data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Conform traditiei populare, de ziua Crucii se inchide pamantul, care ia cu sine insectele, reptilele si plantele ce au fost lasate la lumina in primavara.

Daca tuna in aceasta zi, va fi o toamna lunga. In schimb, daca se aduna un card de ciori galagioase, va cadea bruma. "In lumea satelor inca se mai crede ca, in aceasta zi, serpii, inainte de a se retrage in ascunzisuri, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o piatra nestemata, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor", spun specialistii in etnografie si folclor.

Tot in aceasta zi, preotul sfinteste via si butoaiele de vin, pentru ca si in viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi astazi. Ei trebuie pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. In serile culesului, podgorenii fac focuri din vita uscata, in jurul carora petrec cu mancare, bautura si muzica.

Ce se face astazi

Pe 14 septembrie, la biserica se sfintesc busuiocul, menta, maghiranul si cimbru, considerate plante magice. Acestea ii apara pe credinciosi de diverse boli, dar vegheaza si asupra pasarilor si animalelor din ograda.

Se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic, iarba de najit, etc). Sunt adunate intr-un buchet cu flori si busuioc, pe care oamenii il duc la biserica, pentru a fi pus in jurul crucii si a fi sfintite. Credinciosii le pastreaza apoi in casa si le folosesc pentru vindecarea anumitor boli.

Busuiocul se pune si in vasele cu apa pentru pasari, pentru a le ocroti in perioada epidemiilor.

Se considera ca acum florile se plang una alteia pentru ca se usuca si mor, iar cele care infloreau dupa aceasta zi (brandusa de toamna) erau socotite flori ale mortilor.

Advertisement: 1:21
VDO.AI

Pentru sufletele mortilor, se dau de pomana ulcele noi, pline cu apa curata sau lapte si miere, impodobite cu fir rosu, acoperite cu un colacel si o lumanare.

Monedele sfintite in aceasta zi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita aduc belsug si spor in munca.

De asemenea, se spune ca nu este bine sa se manance usturoi, nuci, prune si pestele. Este recomandat sa se tina post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului si a trupului.

Nu este voie, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, sa se lucreze, pentru a nu atrage primejdiile.

Ce sarbatorim de Ziua Crucii

Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant. In aceasta zi sarbatorim, de fapt, amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci.

Primul eveniment este gasirea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335.

Cel de-al doilea eveniment este aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani. S-a intamplat in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant, a Sfintei Cruci, din Ierusalim.