Comoara energetică neexploatată a României ar putea beneficia de subvenții de sute de milioane de euro. Bucureștiul, printre orașele cu potențial major

 O schemă de ajutor de stat în valoare de sute de milioane de euro ar putea transforma comoara energetică neexploatată a României într-un atu important. Subvențiile pregătite vizează proiecte de producție și transport de energie geotermală pentru încălzire sau răcire centralizată, cu bani din Fondul de Modernizare al UE, alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii.

Ajutorul de stat are ca scop „sprijinirea investițiilor în producerea și transportul energiei termice pe bază de energie regenerabilă geotermală, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice la nivelul României, prin realizarea și/sau modernizarea capacităților de producere și transport al energiei termice pentru alimentarea cu agent termic în sistem centralizat până la punctul de racordare cu rețeaua de distribuție energiei termice”, potrivit draftului de schemă, analizat de Profit.ro.

Bugetul propus se ridică la 300 de milioane de euro, împărțit egal (câte 50 milioane euro) pe cei 6 ani în care ar urma să fie implementată schema de ajutor de stat, în perioada 2025-2030 inclusiv. Valoarea ajutorului de stat va reprezenta 100% din costul net suplimentar al unui proiect, reprezentând deficitul de finanțare.

„Pentru determinarea deficitului de finanțare (...), solicitantul finanțării trebuie să prezinte în cererea de finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și un scenariu contrafactual credibil, al tuturor costurilor și veniturilor principale, al costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale și contrafactuale, pe durata de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferența dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață a proiectului”, scrie în draft, conform Profit.ro.  Numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat în cadrul schemei este de 9, ceea ce ar însemna circa 33,3 milioane euro/companie/proiect. Beneficiarii pot fi producători de energie termică, unități administrativ-teritoriale (UAT) sau subdiviziuni ale acestora.

„Ajutorul de stat pentru sprijinirea dezvoltării sistemului de alimentare cu energie termică folosind resursa regenerabilă geotermală pentru producerea de energie termică nu poate fi alocat prin procedura de ofertare concurențială întrucât, din dovezile obținute ca urmare a procedurii de consultare publică derulată de Ministerul Energiei în anul 2025, a reieșit faptul că numărul proiectelor transmise, suficient de mature, este limitat și insuficient pentru a asigura o concurență efectivă, respectiv bugetul alocat în temeiul prezentei scheme de ajutor acoperă oferta potențială”, menționează sursa citată. 

Potențialul energiei termale în Capitală

Bucureștiul se numără printre orașele cu potențial geotermal ridicat, încă neexplorat. În apropierea capitalei există zăcăminte importante, cu o suprafață de 300 de kilometri pătrați, însă energia geotermală este exploatată doar la Balotești.

Obstacolul cel mai mare în exploatarea energiei geotermale din jurul capitalei este adâncimea acesteia, la peste 3 km în subteran.

Beiușul, localitate din județul Bihor, și cartierul Nufăr din Oradea sunt exemple de bune practici în România, care utilizează resursa geotermală pentru rețeaua de termoficare din oraș. Alte localități care folosesc energia geotermală sunt Râmnicu Vâlcea, Călimănești sau Lovrin.