Iașul, departe de a fi noul nod logistic al Moldovei. Realitatea din teren contrazice machetele politice

Iașul este prezentat constant, în discursul politic, drept viitorul centru logistic al Moldovei. Se invocă extinderea Aeroportului Internațional, se anunță secțiuni de autostradă și se promite dezvoltarea de parcuri industriale care „vor atrage investitori strategici”. Pe teren însă, situația arată altfel. Infrastructura e fragmentată, investițiile în logistică sunt firave, iar strategia județeană pare mai degrabă un document electoral decât un plan de dezvoltare.

La capitolul parcuri industriale, județul Iași stă deplorabil. În timp ce la nivel național sunt înregistrate peste 114 parcuri industriale, în Iași sunt doar trei. Dintre acestea, două sunt realizate integral de Primăria Miroslava: unul în zona Phinia, celălalt în spatele fabricii Antibiotice SA. Sunt singurele care funcționează și generează activitate economică concretă. În rest, zero. Cel de-al treilea parc, cel de la Lețcani, a fost anunțat încă din 2008 și, după 17 ani, nu este nici finalizat, nici funcțional. Deși figurează periodic în comunicatele Consiliului Județean ca „prioritate strategică”, în teren totul este blocat. Nicio firmă nu s-a instalat acolo, iar rețeaua de utilități lipsește.

Proiecte pe hârtie, panouri în câmp
Lista promisiunilor neconcretizate nu se oprește aici. Parcul industrial de la Holboca este și el blocat de ani de zile. Are studii de fezabilitate, dar nu are rețea de gaz, apă sau acces rutier. Nici la Pașcani, unde se vorbește de un proiect în zona intersecției viitoare dintre autostrăzile A7 și A8, lucrurile nu sunt mai clare: proiectul este în faza de plan urbanistic, fără termene de execuție. TransAgropolis, platforma agroindustrială de la Miroslava, a fost practic desființată după ce în pandemie a fost transformată în teren pentru spitalul mobil ATI. Astăzi, terenul e blocat, iar perspectiva revitalizării proiectului e minimă.

Centura Sud și trenul metropolitan – blocate în studii și licitații
Și alte proiecte strategice, precum Centura Sud a Iașului, au fost întârziate nepermis. Deși în documentele Consiliului Județean investiția este evaluată la peste 420 milioane lei și cuprinde un pod rutier și mai multe giratorii, lucrările nu au fost nici măcar licitate. La fel se întâmplă și cu trenul metropolitan, anunțat în 2023 ca piesă-cheie în mobilitatea periurbană. Studiul de fezabilitate, bugetat din fonduri europene, a avut abia recent o ofertă unică depusă. Implementarea e incertă, iar termenul limită pentru finanțare e deja sub presiune.

Forța de muncă – resursă ignorată sistematic
Un alt obstacol ignorat sistematic este forța de muncă. Iașul are universități, dar pierde an de an absolvenți care pleacă spre Vest. În paralel, industriile locale reclamă lipsa de personal calificat. Nu există un plan județean coerent de recalificare, nici programe de atragere a celor plecați. Se vorbește mult despre potențial, dar se face puțin pentru a-l valorifica.

Iașul ar putea deveni cu adevărat un nod logistic regional, dar nu în forma actuală. Are poziție strategică, acces la fonduri, bazin educațional și resurse de teren. Dar toate acestea sunt risipite în haos instituțional și neputință administrativă. Politicienii livrează machete, nu infrastructură.

Dan DIMA