Nuntă între minori, cu acordul judecătorilor ieșeni

 * peste 100 de cereri înregistrate în ultimii ani * societatea civilă atrage însă atenția asupra riscurilor asociate acestor căsătorii * „Deși sunt legale, căsătoriile între minori pot avea efecte negative pe termen lung asupra educației, sănătății și dezvoltării emoționale a tinerilor”, transmit reprezentanții unor organizații de protecție a copilului

Fenomenul căsătoriilor între minori, deși rar menționat public, continuă să existe și în județul Iași, în limitele legii. Potrivit datelor furnizate de Judecătoria Iași, în perioada 2010 – iulie 2025 au fost depuse 102 cereri oficiale prin care adolescenți de cel puțin 16 ani au solicitat autorizarea instanței pentru a se căsători legal.

Legea din România prevede că vârsta legală pentru căsătorie este de 18 ani, însă în cazuri excepționale, minorii cu vârsta de minimum 16 ani pot primi aprobare pentru a se căsători, cu respectarea unor condiții stricte: aviz medical, acordul părinților sau al tutorelui legal și autorizarea instanței de judecată.

Judecătorii ieșeni analizează fiecare dosar în parte, ținând cont de maturitatea psihologică a tinerilor, motivația căsătoriei și stabilitatea relației. „Este un proces care implică multă responsabilitate. Minorii nu pot decide singuri. Instanța are rolul de a se asigura că această alegere este în interesul lor și nu reprezintă un act de constrângere sau o soluție temporară la o situație de criză”, explică un avocat ieșean specializat în dreptul familiei.

Deși nu există o statistică detaliată pentru fiecare an, surse din sistemul juridic ieșean susțin că fenomenul s-a menținut constant, cu o ușoară creștere în ultimii ani, mai ales în mediul rural, acolo unde tradițiile, presiunea familială sau situațiile de sarcină la vârste fragede contribuie la deciziile de căsătorie timpurie.

Societatea civilă atrage însă atenția asupra riscurilor asociate acestor căsătorii. „Deși sunt legale, căsătoriile între minori pot avea efecte negative pe termen lung asupra educației, sănătății și dezvoltării emoționale a tinerilor. Este nevoie de educație, consiliere și sprijin, nu doar de acte și aprobări”, transmit reprezentanții unor organizații de protecție a copilului.

Pentru anul 2025 nu există încă o statistică completă privind cererile soluționate, însă numărul total acumulat în ultimii 15 ani – peste 100 – indică faptul că această practică, legală dar sensibilă, rămâne de actualitate în județul Iași. Daniel BACIU