Poezia apropie lumile. Serbia, Bosnia și Herțegovina, invitate la Iași în proiectul „Literatura de lângă noi”

* Muzeul Național al Literaturii Române Iași aduce în prim-plan, pe 13 și 14 iunie 2025, literatura contemporană din Serbia și Bosnia și Herțegovina, în cadrul proiectului „Literatura de lângă noi” * poezia devine un spațiu al dialogului intercultural, prin întâlniri cu autori consacrați, spectacole, lecturi publice și expoziții artistice

Iașul devine, la mijloc de iunie, locul unei întâlniri rare și memorabile între poezie, artă și dialog cultural. Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” și revista Alecart, organizează, pe 13 și 14 iunie 2025, cea de-a IV-a ediție a proiectului „Literatura de lângă noi”, un eveniment devenit deja reper pentru publicul tânăr și iubitor de literatură vie. Anul acesta, proiectul aduce în centrul atenției literatura contemporană din Serbia și Bosnia și Herțegovina, sub tema „Poezia ca punte între culturi”, și se desfășoară în două spații culturale emblematice ale Iașului: Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii și Acaju Café.

Evenimentul de vineri, 13 iunie, va începe la ora 18:00 în sala Studio J a Muzeului „Vasile Pogor” și propune o seară de reflecție poetică și expresie artistică interdisciplinară. În programul serii sunt incluse un spectacol teatral inspirat din opera lui Matei Vișniec, un vernisaj de pictură semnat de Ioniță Benea și o lectură publică urmată de dezbatere pe marginea volumelor „Războiul s-a terminat, dragostea mea” de Goran Simić și „Homer la periferie” de Dragan Jovanović Danilov, ambii autori fiind traduşi şi publicaţi în România de Casa de Editură Max Blecher. Evenimentul este moderat de tinerele Maria Oglinzanu și Casandra Bițic, eleve ale Colegiului Național Iași, care dau tonul unei serii de întâlniri în care tinerii devin co-creatori ai actului cultural.

A doua zi, sâmbătă, 14 iunie, programul continuă de la ora 12:30 la Acaju Café, unde publicul este invitat să se apropie de opera autorilor Dan Coman și Bogdan-Alexandru Petcu, prin lecturi, discuții informale și un moment muzical special oferit de tânărul Filip Popovici. Evenimentul este prezentat de elevele Sara Vieru și Luiza Sfîcă și moderat de profesorii Emil și Nicoleta Munteanu, coordonatorii revistei Alecart, care susțin de ani buni o școală vie de receptare a literaturii contemporane.

Conexiuni literare între spațiile estice și central-europene

Proiectul „Literatura de lângă noi” își propune să creeze o rețea de conexiuni literare între spațiile estice și central-europene, familiarizând publicul român cu vocile relevante ale momentului. În anii anteriori, proiectul i-a adus la Iași pe Serhii Jadan și Ilya Kaminsky din Ucraina, Ágnes Kali și György Dragomán din Ungaria, Nadejda Radulova și Gheorghi Gospodinov din Bulgaria, fiecare ediție devenind un catalizator de dialog autentic între scriitori și tineri cititori.

Ediția de anul acesta se bucură de parteneriatul cu Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „poezia e la bistrița” și cu Colegiul Național Iași, fiind coordonată de muzeografele Diana-Lone Leonte și Dora Cană. Proiectul face parte din programul UNESCO „Iași. Oraș al Literaturii”, subliniind încă o dată rolul capitalei Moldovei ca punct de interferență culturală internațională.

Goran Simić, poet bosniac născut în 1952 și decedat în 2024, a fost una dintre cele mai importante voci ale literaturii post-iugoslave. Trăind experiența dramatică a asediului din Sarajevo, emigrând apoi în Canada, Simić a scris poezie, proză scurtă, teatru și librete de operă, înregistrând o recunoaștere internațională amplă, fiind comparat adesea cu Brodski sau Herbert. Dragan Jovanović Danilov, născut în Serbia în 1960, este poet, eseist și critic de artă, autor a numeroase volume și participant activ la viața artistică europeană, traducerile sale ajungând în peste zece limbi. Opera lor, tradusă în română, deschide tinerilor cititori din Iași o perspectivă asupra istoriei, suferinței și renașterii prin poezie.

„Literatura de lângă noi” devine astfel mai mult decât un proiect cultural – o declarație de solidaritate artistică, o invitație la empatie și o dovadă că poezia rămâne un limbaj universal, capabil să construiască punți între lumi separate de istorie, dar unite prin sensibilitate.