Șeful muzeelor din România spulberă o teorie în cazul furtului: 'Sunt ferm convins că la ei toate procedurile de securitate au fost întru totul respectate'

Preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA din Sibiu, susţine că muzeul din Olanda din care s-au furat cele patru piese de tezaur "este probabil de zece ori mai dotat decât orice muzeu naţional din România", motiv pentru care o expoziţie ca aceasta a fost posibilă acolo, şi nu în ţară.

"Nu am crezut să trăiesc vreodată în cariera mea un asemenea moment, dar iată că s-a întâmplat. Ce vreau să vă spun este că muzeul din Olanda este probabil de zece ori mai dotat decât orice muzeu naţional din România. Au fost făcute investiţii majore în ultimii ani şi au adus expoziţii de anvergură, inclusiv acei soldaţi de teracotă din China şi nu numai. Se pot găsi toate aceste informaţii pe site-ul lor.

Sunt ferm convins că la ei toate procedurile de securitate au fost întru totul respectate, la fel cum şi colegii noştri din România au avut grijă ca aceste proceduri să fie respectate, pentru că niciodată niciun muzeu din România, când a organizat o expoziţie, că în România, că în afara ţării, tot timpul s-au respectat procedurile specifice organizării unei expoziţii, mai ales când vine vorba nu numai de securitatea obiectelor de patrimoniu, ci şi de conservarea lor. (...) De ce nu se fac expoziţii de acest nivel în România? Pentru că infrastructura din România, din păcate, nu duce aşa ceva. Noi, Muzeul ASTRA, am fost într-o situaţie excepţională şi suntem pentru că am reuşit să accesăm prin fondurile norvegiene proiecte derulate cu succes", a explicat Ciprian Ştefan pe pagina de Facebook a Muzeului ASTRA.

El atrage atenţia că "în momentul de faţă patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare şi foarte bună de depozitare"

"Acum în al 12-lea ceas vorbind despre furt şi probabil că autorităţile îşi fac treaba şi până la urmă bunul Dumnezeu va ajuta ca aceste bunuri să fie găsite şi să fie aduse în România, dar ar trebui să vorbim şi despre alte probleme şi să găsim soluţii, pentru că în momentul de faţă patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare şi foarte bună de depozitare. Anul trecut au pornit câteva instrumente de finanţare care din sursele pe care le-am primit, în ultima perioadă, se pare că la nivel de Minister al Finanţelor se intenţionează tăierea acelor fonduri, prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin timbrul monumentelor istorice şi planul naţional de restaurare. Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziţia şi pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare şi restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee.

Sunt informaţii primite în ultimul moment şi vreau să le spun către public, pentru că nu este normal ce se întâmplă. Doar încercăm să găsim vinovaţi, doar încercăm să acuzăm, dar când este vorba de a lua decizii, din păcate nu se iau şi e păcat de ce s-a construit anul trecut şi e păcat că nu se continuă şi îmi doresc ca în acest al 12-lea ceas, factorii decizionali să înţeleagă importanţa patrimoniului pentru România şi că aceste instrumente de finanţare trebuie să aibă continuitate", a subliniat Ciprian Ştefan.

Context

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui "incident deosebit de grav", a anunţat Ministerul Culturii.

Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.