Iașul intră pe harta marilor afaceri

În timp ce Bucureștiul pierde din monopolul pe dezvoltările logistice și industriale, Iașul urcă spectaculos în preferințele marilor investitori. Un val de capital străin se reorientează spre Moldova, alimentat de două motoare strategice: infrastructura rutieră aflată în plină expansiune și tendința globală a companiilor de a-și aduce producția mai aproape de piețele de desfacere din Europa.

Analizele recente arată o schimbare structurală profundă: dacă până acum cererea de spații industriale era dominată de retail și logistică, în ultimii doi ani producția a ajuns să reprezinte o treime din tranzacții – un salt masiv față de anii în care abia atingea 10-15%. Aceasta nu este doar o mutare pe hartă, ci începutul unei redistribuiri majore a puterii economice.

Iașul și Bacăul sunt deja pe radarul giganților industriali, odată cu lucrările la Autostrada A7. Relocarea fabricilor – fenomen cunoscut sub numele de nearshoring – a devenit prioritate pentru corporații, care caută forță de muncă bine pregătită și costuri competitive. Moldova bifează ambele criterii, iar investitorii văd aici o oportunitate pe termen lung.

Schimbarea nu vine întâmplător. Eliminarea controalelor la granițele terestre după integrarea completă în spațiul Schengen a scurtat timpii de transport și a redus costurile, în timp ce fondurile europene – în special prin PNRR – alimentează modernizări fără precedent în infrastructura rutieră și feroviară. Aceste investiții fac din Iași nu doar un punct de tranzit, ci un viitor hub de producție și distribuție pentru întreaga regiune est-europeană.

Timișoara, Arad, Brașov și Sibiu rămân competitori puternici, dar potențialul Moldovei devine tot mai greu de ignorat. Capitalul se mută acolo unde infrastructura, resursele umane și stabilitatea pe termen lung creează terenul perfect pentru expansiune. Pentru Iași, aceasta este cea mai mare șansă economică din ultimele decenii – și pare că orașul este pregătit să o prindă din zbor.

Dan DIMA