Agresat fizic, un ieşean a ripostat cam disproporţionat

 Noul Cod Penal are şi el multe hibe, poate cea mai importantă dintre toate e că nu a fost definită clar noţiunea de legitimă apărare. Eşti atacat prin surprindere, în scop de tâlhărie de cele mai multe ori. Ripostezi speriat, nu ai timp să calculezi forţa loviturii. Atacatorul e beat sau drogat. Dintr-un pumn, îl dai cu capul de asfalt. Infracţiune gravă. A ta, nu a lui. Lovire sau alte violenţe, dacă scapă ieftin, cu doar câteva vânătăi.

Însă, dacă ravagiile sunt mai mari, coaste rupte, traumatism cranian, ochi învineţiţi, dinţi săriţi din orbită, acuzaţia e de tentativă la omor. Minim cinci ani de puşcărie. Mihai L. a scăpat mai ieftin, la fel şi vărul său Daniel T. Doar câte trei ani şi trei luni. Cu executare, evident. Deşi vina lor cam lipseşte din peisaj.

Verişorii locuiesc în cartierul Dacia, dar neamurile lor (părinţi, unchi, mătuşi, bunici) sunt din Ciorteşti. În data de 22 martie 2024, Mihai şi Daniel s-au dus la o pomenire, în comuna natală a părinţilor lor.

Spre seară, s-au oprit la o terasă, să mai depene amintiri. Nu le-a tihnit. A apărut Laurenţiu, un zilier în construcţii, era deja foarte beat. L-a deranjat prezenţa străinilor, s-a dus la masa lor şi le-a cerut să evacueze terenul. N-a aşteptat răspunsul, l-a strâns de gât pe Mihai. Acesta a ripostat. La fel şi vărul Daniel. După nici zece secunde, a trebuit chemată ambulanţa. Agresorul era în stare foarte gravă.

În cele din urmă, Laurenţiu a scăpat cu viaţă. Cu toate că prognosticul a fost extrem de rezervat. Ruptură hepatică, hematom hepatic cu hemoperitoneu, plagă şi excoriaţii la nivelul buzelor inferioară şi superioară în jumătatea stângă.

S-a deschis dosar penal, Mihai a devenit inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, vărul Daniel a ajuns şi el în boxa acuzaţilor, în postura de complice. Au probat legitima apărare, dar asta nu i-a prea ajutat. Că încă nu e definită clar în NCP. Câte trei ani de puşcărie pentru doi ieşeni care doar s-au apărat de o agresiune clară şi dovedită. Marcel FLUERARU