Angajatorii din Iași vor muncă pe bani puțini. Locurile de muncă vacante cresc, dar salariile rămân la minim

Piața muncii din Iași se mișcă într-un cerc vicios. Pe de o parte, firmele raportează constant posturi libere pe portalul public al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; pe de altă parte, aceleași anunțuri rămân vizibile săptămâni întregi dintr-un motiv simplu: ofertele financiare nu reușesc să bată plafonul minim impus de lege. Ieri, interfața ANOFM indica peste 9.600 de locuri de muncă deschise la nivel de țară, un număr care include și zecile de poziții listate pentru Iași.

În județ, cele mai multe anunțuri vin din retail, alimentație publică, pază, curățenie și mici ateliere auto. Indiferent că angajatorul caută vânzător, agent de securitate, mecanic sau bucătar, salariul postat rămâne fix: 4.050 lei brut. Unele companii mai adaugă bonuri de masă ori decont de transport, dar diferența finală abia dacă trece de câțiva lei pe zi. Cu toată transparența platformei de stat, uniformizarea remunerației transformă pagina de joburi într-un catalog monoton: aceeași sumă, aceleași condiții, același refuz tacit al candidaților.

Muncă multă, bani puțini

Angajatorii explică situația prin criza forței de muncă: „nu găsim oameni”, repetă ei, însă nu par dispuși să pluseze. În schimb, unele firme preferă să mențină posturile goale și să redistribuie munca între angajații existenți, ceea ce accentuează fluctuația. Pentru meserii tehnice, cum ar fi mecanicul auto, nevoia de calificare nu se reflectă în salariu. Cu toate că domeniul presupune competență și răspundere, anunțurile publicate în ultimele zile oferă exact același minim legal, completat doar de promisiunea unui mediu „dinamic”.

Lipsa diferențierii financiare între muncă necalificată și cea specializată se vede cel mai clar în HoReCa. Restaurantele și hotelurile iau startul sezonului turistic cu echipe incomplete, deși lansează anunțuri aproape zilnic. Ospătarii debutanți, bucătarii cu experiență și personalul de curățenie sunt înregistrați cu aceeași leafă de bază. După primele interviuri, mulți candidați renunță: preferă migrația spre alte județe, lucrul sezonier în străinătate sau, pur și simplu, șomajul temporar în locul unui program solicitant plătit la limita legală.

Autoritățile se limitează la rolul de intermediar. AJOFM Iași publică prompt ofertele primite de la companii și organizează periodic bursă a locurilor de muncă, însă nu are pârghiile de a influența nivelul salarial. Legea obligă angajatorul doar să raporteze postul în cinci zile de la vacantare; nu îl obligă, însă, să-l facă și atractiv. Rezultatul este o listă digitală mereu plină și însăși dovada unui blocaj: posturile circulă din tabel în tabel, dar rareori dispar pentru că au fost ocupate.

Piața începe astfel să își corecteze singură dezechilibrele. Tinerii care ies din școli profesionale aleg, în proporție tot mai mare, să aplice direct în vestul Europei, unde aceeași muncă este plătită de două-trei ori mai bine. Cei rămași cer flexibilitate și salariu peste media minimă, altfel așteaptă un alt angajator mai generos. Pe termen scurt, situația apasă pe umerii firmelor mici, pentru care câteva posturi vacante pot însemna întârzieri de livrări, program redus și clienți pierduți.

În lipsa unei corecții salariale reale, direcția se întrevede clar. Angajatorii vor continua să publice anunțuri cu aceeași sumă de start, în timp ce candidații vor continua să le ignore. Singurul remediu plauzibil rămâne creșterea efectivă a ofertelor salariale pentru munca fizică esențială și diferențierea consistentă între nivelurile de calificare.

Dan DIMA