În Iașul digital, generația TikTok ridică o oglindă culturii adulte

   Pol al literaturii române, oraș al festivalurilor academice, al conferințelor, premiilor și catedrelor, așa este cunoscut Iașu, însă dincolo de această imagine consacrată, în ultimii ani s-a conturat o altă urbe -- una digitală, locuită de creatori tineri, activi pe TikTok, care transmit mesaje sociale printr-un nou limbaj: cel al platformelor.

Fără structuri clasice, fără instituții care să-i valideze, acești creatori operează într-un spațiu liber, rapid și fragmentat. Videoclipurile, aparent umoristice sau absurde, conțin adesea observații tăioase despre sistemul educațional, presiunea socială, anxietățile generației Z și decalajele de comunicare cu adulții.

Glume care ascund adevăruri incomode

Sub mișcări coregrafiate sau filtre amuzante, apar frecvent referințe la burnout, la relații tensionate cu părinții, la lipsa de sens a traseului academic sau la incertitudinea viitorului. Tinerii nu mai scriu manifeste. Creează meme. Nu mai organizează proteste. Postează clipuri în care își codifică nemulțumirea în ironie.

„Viața de student la buget”, „diminețile în cămin fără apă caldă” sau „cum îți ascunzi atacul de panică în timpul unei prezentări” sunt teme recurente, prezentate cu umor, dar care reflectă o realitate apăsătoare.

„Pentru mine, TikTok e ca un jurnal colectiv. Râdem, dar toți știm că râsul vine dintr-un loc serios”, spune M., 20 de ani, student la Litere și creator de conținut.

O formă de exprimare alternativă

Sociologii și specialiștii în media observă o tendință tot mai clară: generația tânără comunică prin formate scurte, vizuale, puternic codificate. Umorul devine un scut, dar și o armă. Ritmul rapid al aplicației obligă la creativitate, iar algoritmii recompensează autenticitatea.

„Clipurile virale sunt o formă de documentare socială. Ele surprind atmosfera reală din școli, facultăți, cămine. E o oglindă pe care adulții nu știu mereu cum să o citească”, spune Andreea Munteanu, consultant în comunicare digitală.

Un alt fel de oraș cultural

Dacă în trecut cultura ieșeană era asociată cu nume precum Eminescu, Creangă sau Maiorescu, astăzi, pe TikTok, cultura se face altfel: cu telefonul în mână, într-o limbă amestecată, plină de referințe din cultura pop, slang local și coduri vizuale.

Fenomenul nu anulează cultura tradițională, ci o completează cu o dimensiune emergentă, care cere atenție și înțelegere. „TikTok nu înseamnă superficialitate. Înseamnă adaptare. E felul nostru de a spune ce trăim, cum simțim, ce nu merge în jurul nostru”, afirmă L., elevă în clasa a XI-a, care a creat recent un clip despre presiunea notelor și a performanței.

Un mesaj colectiv, imposibil de ignorat

Iașul digital nu este o simplă modă. Este expresia unei generații care nu mai are răbdare pentru canalele clasice de comunicare. Nu cere permisiunea să se exprime. Nu așteaptă aprobarea autorităților culturale, dar mesajul ajunge, uneori mai clar ca niciodată, la milioane de utilizatori. Este un oraș în mișcare. În transformare. Într-un spațiu virtual care nu mai poate fi separat de realitatea socială. Pentru cei care vor să înțeleagă cu adevărat ce simt, ce gândesc și ce critică adolescenții și studenții de azi, răspunsul nu se află neapărat în bibliotecile universitare, ci în feed-ul de TikTok.

Teona SOARE

România e pe locul 1 în Europa Centrală și de Est la consum de conținut video scurt pe mobil, conform unui raport din 2023 al We Are Social & Hootsuite. Peste 70% dintre adolescenți declară că învață despre lume și societate mai mult de pe TikTok decât din mass-media clasică (conform unor cercetări realizate de IRES sau Cult Research).