Primul traseu de lungă distanță din România devine obiectiv protejat prin lege. Via Transilvanica e recunoscut oficial

Via Transilvanica nu mai este doar un vis trasat pe hârtie sau o inițiativă de nișă. A devenit, prin lege, un obiectiv protejat al României. Guvernul a adoptat normele care includ oficial traseele de lungă distanță în cadrul legal național, iar Via Transilvanica, cu ai săi peste 1.600 de kilometri de istorie, cultură și geografie vie, devine primul drum de acest tip recunoscut instituțional.

Proiectul a fost inițiat în 2018 de Asociația Tășuleasa Social, în anul Centenarului Marii Uniri – nu întâmplător. Traseul pornește de la Mănăstirea Putna, trece prin zece județe și ajunge la Drobeta-Turnu Severin, închizând simbolic cercul unei Românii unite nu prin discursuri, ci prin pași. Este un drum fizic, dar și unul interior – o invitație la descoperirea rădăcinilor, a comunităților care încă respiră românește, a memoriei vii.

Pentru Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social, această lege este mai mult decât o victorie administrativă. Este recunoașterea unei cărări care a pus România pe harta turismului internațional fără zgomot, dar cu demnitate. „Via Transilvanica a reprezentat România în presa internațională mai mult decât toate campaniile plătite la un loc. Am întâlnit pe drum oameni din Noua Zeelandă, Brazilia, din New Mexico. Oameni care vin aici să cunoască România pas cu pas. E o revoluție tăcută”, spune el.

Ieșenii au o bornă pe Via Transilvanica

Celebrum drum pedestru trece prin douăsprezece situri UNESCO, prin păduri virgine, sate vechi, mănăstiri, cetăți și oameni. Poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Dar dincolo de traseu, Via este o metaforă a reconectării. Nu întâmplător, tot mai mulți români pleacă pe acest drum pentru a-și regăsi simțul direcției – spirituale, identitare, personale. E un drum care nu are nevoie de ghid audio sau realitate augmentată. Acolo, totul e real.

Și dacă traseul nu trece prin Iași, orașul are o legătură profundă cu ceea ce Via Transilvanica exprimă pentru că orașul a fost mereu capitala conștiinței naționale, locul de unde s-au ridicat vocile care au apărat limba, credința și cultura românească atunci când ele păreau uitate. Mai mult, are și o bornă pe celebrul drum pedestru, amenajată acum doi ani la inițiativa unui grup de ieșeni.

Legea de protecție e doar începutul. Urmează acreditarea națională și, poate curând, recunoașterea internațională ca rută de pelerinaj și turism durabil. Dar ceea ce va proteja cu adevărat acest drum nu sunt documentele, ci pașii celor care aleg să-l parcurgă.

Dan DIMA