7 locuri din Iași unde poți dispărea o oră și să-ți fie bine

Sunt momente în care orașul devine prea mult. Prea plin, prea grăbit, prea sonor. Ai nevoie de un colț care nu te întreabă nimic. De un spațiu care nu cere performanță, ci prezență. Iașul – dincolo de semafoare și cafenele aglomerate – are locuri unde poți dispărea pentru 45 de minute și să te regăsești mai viu decât ai intrat.

1. Releul de pe Bucium – locul unde cerul te lasă să respiri
Urcă în tăcere până sus, fără să anunți pe nimeni. Liniștea îți va face loc printre zgomotele din cap. Panorama de acolo nu e pentru pozat, e pentru vindecat. În 45 de minute poți sta, merge, plânge, râde sau doar privi. E un restart tăcut, la altitudine.

2. Grădina Botanică – zona cu nuferi, timp cu sens
Nu intra pe la poarta principală. Caută colțurile mai puțin frecventate. Lasă telefonul. Ascultă foșnetul. Miroase aerul. Oprește-te pe banca din fața nuferilor și stai. E o meditație activă, fără nicio aplicație. 45 de minute aici aduc mai multă ordine decât un planificator aglomerat.

3. Dealul Repedea – acolo unde stânca știe să tacă
Ai grijă unde calci și urcă. Nu e doar un deal. E un sanctuar pentru cei care nu vor să mai audă nimic. Privește orașul de sus și dă-i voie să devină mic. 45 de minute aici fac cât o fugă la munte. Cu cât stai mai liniștit, cu atât simți mai mult.

4. Cafenelele din Copou unde nu se aud telefoane – și nici lumea din capul tău
Dacă vrei o pauză adevărată, nu te opri în primul loc zgomotos cu mese aglomerate. Ia-ți 45 de minute într-o cafenea care nu cere nimic de la tine, unde ospătarul nu te grăbește, iar liniștea e inclusă în prețul cafelei. În Copou, există câteva asemenea spații în care simți că timpul respiră altfel. 

Alege una, dar mergi fără zgomot. Lasă notificările la intrare. Bea încet. Uită-te pe geam. Nimeni nu te judecă dacă doar stai. Într-o lume care trage de tine, aceste locuri îți dau voie să exiști – în liniște, cu tine.

5. Tonetele cu cărți, buchiniștii care te salvează de tine
Îi găsești pe Lăpușneanu, uneori în față la Cub, alteori între umbre și trotuare. Nu au program fix. Nu au nici etichete lucioase. Dar au cărți care miros a lume veche și înțelepciune netipărită. Răsfoiește titluri uitate, cere să ți se recomande „ceva bun”. Sau doar stai și privește, printre rânduri și rugăciuni de hârtie. 45 de minute între buchiniștii Iașului pot fi terapie pură, fără programare.

6. Aleile din Parcul Expoziției – traseul discret al celor care nu fug, ci se întorc
Nu e cel mai modern parc, dar e cel mai sincer. Aici vin cei care au nevoie de pauză, nu de poze. Nu-ți trebuie echipament de sport. Doar un pas în fața celuilalt. Plimbarea de 45 de minute e un tip de rugăciune mută. Iar aerul – un răspuns.

7. Traseul din spatele lacului Ciric – o pădure cu efect de calm instant
Toată lumea merge la Ciric pentru grătar. Tu du-te în sens opus. Caută poteca dintre copaci, în spate. Nu spune nimănui. Lasă pădurea să-ți intre în plămâni. Nu-ți va cere nimic. Dar îți va da înapoi exact ce nu știai că ai pierdut.

Timpul tău liber nu trebuie umplut cu „ceva de făcut”. Poate fi spațiu de tăcere, de întoarcere, de respiro. În Iași există locuri care nu sunt pe Instagram, dar pot deveni spații de regăsire. 45 de minute pot părea puține. Dar pot fi exact cât ai nevoie să-ți fie din nou bine. 

Maura ANGHEL