Arheologii chinezi caută dovezi la Dobrovăț

Arheologii chinezi caută dovezi la Dobrovăț
Arheologii chinezi caută dovezi la Dobrovăț

* „Sperăm să găsim dovezi, pe baza unei premise vechi, pornite de la faptul că între cultura Cucuteni și o cultură preistorică a noastră, Yangshao, sunt multe similarități. Presupunerile noastre sunt că ar fi putut un avea loc anumite conexiuni între cele două. Noi am vrut să găsim dovezi directe sau indirecte, arheologice, să susținem această presupunere”, spune Chenghao Wen, Research Assistant  Institute of Archaeology Chinese Academy of Social Sciences * șantierul arheologic de la Dobrovăț este prima colaborare romano-chineză din România

Au intrat civilizațiile de pe teritoriul României din urmă cu 6000 de ani în contact cu cele din China? Este întrebarea la care caută răspuns, într-un sit arheologic de la Dobrovăț, județul Iași, două echipe de cercetători români și chinezi. Mai multe similitudini între civilizația Cucuteni și Yangshao i-au făcut de arheologi să creadă că cele două s-au intersectat la un moment dat.

Din 2019 situl de la Dobrovăț este vizitat de cercetători și tineri din China. Pe situl arheologic de acolo caută dovezi că ar fi existat o legătură directă între cultura Cucuteni,  datată cu mii de ani în urmă, și civilizația Yangshao din China. „Sperăm să găsim, pe baza unei premise vechi pornite de la faptul că între cultura Cucuteni sunt multe similarități cu o cultură preistorică a noastră, Yangshao. Presupunerile noastre sunt că ar fi putut un avea loc anumite conexiuni între cele două. Noi am vrut să găsim dovezi directe sau indirecte, arheologice, să susținem această presupunere. Apoi, am găsit multe semințe, cum ar fi meiul, care a stat la baza mâncării în culturile preistorice chinezești inclusiv în Yangshao care e contemporană cu cultura Cucuteni. Asta e dovada cea mai directă pe care am găsit-o, dar nu am putut confirma ca a existat o legătură directă”, spune Chenghao Wen, Research Assistant  Institute of Archaeology Chinese Academy of Social Sciences.

Terenul a fost scanat în 2017

O echipă de experți din Germania a analizat zona în urmă cu 7 ani. 20 de locuințe au fost depistate sub pământ  în zona agricolă și în pădure. Săpăturile au început în 2019. „Noi am săpat și am terminat casa numărul 7, cea pe care stăm aici. Vedem o parte din chirpici care a fost dat deoparte. Vedem o parte din podeaua originală. Am găsit în unele colțuri ale încăperii și unelte, unelte de piatră”, arată cercetătorul din China.

Tinerii studenți din China sunt atrași de misterul legăturii dintre cele două culturi. „Am găsit unele similarități între Cucuteni și Yangshao, unele vase cu modele decorative și poate și tipul caselor, dar toți arheologii din România și China încă mai explorează și caută răspunsuri la această întrebare. Am venit pentru că am avut de ales unde să mergem la internship și, comparativ cu unele situri din China, eu am preferat să plec mai departe”, explică Wendan Wang, doctorandă din China.

Migrația ar putea explica asemănările

„Posibil să existe o astfel de legătură. La un moment dat au intervenit niște schimbări climatice care sunt periodice care i au împins pe locuitorii din anumite zone , mă refer aici la cei din semiluna roditoare, să caute noi zone cu resurse pentru animale și pentru ei, pășuni, terenuri bune de agricultură sau sare. Să nu uităm ca în România resursele de sare sunt importante.  Este posibil ca la un moment dat împinși de aceste schimbări climatice o parte din cei care au generat ceramica pictată s-au îndreptate și spre această zonă , ceea ce se numește astăzi drumul mătăsii poate fi un mijloc de comunicare între civilizații mai vechi”, explică dr. Marga Lazarovici, cercetător științific la Institutul de Arheologie.

Similaritățile din picturile de pe ceramica celor două culturi a dat naștere la această întrebare. „Atât Cucuteni cat și Yangshao au aproape aceeași manieră de evoluție. Sunt nenumărate semne și simboluri reprezentate pictural pe vase, prin forma vaselor, dar mai ales prin diferite motive decorative. Sunt experți care spun că scrierea danubiană care apare la noi din neoliticul timpuriu e echivalentă cu un gen de scriere care apare și în China la sfârșitul culturii Yangshao”, mai spune cercetătoarea.

Planuri de viitor pentru situl de la Dobrovăț

După închiderea săpăturilor zona ar putea devenit primul sit arheologic transformat în parc ce poate fi vizitat. „Șantierul arheologic de la Dobrovăț este prima colaborare romano-chineză din România. După ce epuizăm partea de cercetare pentru întreaga suprafață și toate locuințele din această așezare vrem să aplicăm pentru fonduri europene pentru a face aici un parc arheologic pentru ca deja lucrăm la reconstituirea unora din locuințele existențe aici”, spune Lăcrămioara Stratulat, director adjunct Completul Muzeal Moldova din Iași.

Timp de o lună și jumătate s-a săpat în situl de lângă Iași doar vara aceasta. Mai mulți tineri cercetători și studenți din China au fost prezenți. Maria STANCU

 Evenimentul pe WhatsApp – cele mai tari stiri, direct pe telefon!

Esti mereu pe fuga? Noi îti trimitem zilnic cele mai importante 3 stiri din Iasi, Moldova si tara – scurt, clar, fara spam.

Plus: alerte locale de urgenta, noutati exclusive si acces rapid la anunturi importante.

Intra pe canalul nostru oficial: Ziarul Evenimentul

⇒ Încearca 3 zile. Daca nu-ti place, poti iesi oricând.