Cei de la Penitenciar au vrut să-i dea drumul. Judecătorii au spus „nu”!

* deţinutul e bătrân, văduv şi are două condamnări pentru tentativă de omor * a ajuns la a cincea cerere de liberare condiţionată  * refuz pe linie

Aunci când a intrat pentru a doua oară la închisoare, în 2018, Vasile T. era deja pensionar, locuia singur, nevasta îi murise, iar fiul se mutase la casa lui, gard în gard cu cea a bătrânului. Din 1994, când primise o condamnare pentru tentativă de omor şi până în toamna lui 2017, viaţa lui Vasile s-a scurs destul de monoton: casă şi gospodărie. Se liniştise, evita scandalurile, ştia că nu-şi poate ţine nervii în frâu. N-a mai reuşit asta în după amiaza de 23 octombrie a acelui an.

Pensionarul stătea afară, la aer, pe o băncuţă din faţa casei şi, la un moment dat, şi-a auzit fiul ciondănindu-se cu un vecin din cauza unor cai aflaţi la păşunat pe imaşul satului. Alt vecin a intervenit, pentru a-i despărţi pe cei doi certăreţi, dar Vasile a crezut că fiul său e în inferioritate numerică, s-a înarmat cu un briceag şi a ieşit în stradă, cu gând să intervină în conflict. Toţi cei aflaţi acolo (printre care fiul şi nora) i-au cerut să plece, Vasile s-a enervat şi mai tare, a scos briceagul şi l-a înjunghiat în abdomen pe M.N. Pentru acea faptă, a primit opt ani de puşcărie.

„O evoluţie bună şi o adaptare corespunzătoare la mediul carceral”. Argument insuficient

Revenit după aproape trei decenii în Penitenciarul Iaşi, pensionarul şi-a schimbat radical comportamentul, a renunţat la violenţe: Folosea un limbaj civilizat, era respectuos cu ceilalţi deţinuţi, nu doar cu gardienii. N-a putut ieşi la muncă, deoarece e inapt din punct de vedere medical. În schimb, a participat la activităţile educative, n-a fost niciodată sancţionat, a primit trei recompense, a ajuns în regim deschis al detenţiei. Pedeapsa îi expiră de drept pe 20 mai 2025, dar el s-a simţit îndreptăţit să ceară liberarea condiţionată. Încă de acum patru ani, când a împlinit fracţia de pedeapsă care trebuie executată. A fost refuzat, dar n-a abandonat deloc ideea, mai având de atunci încă trei tentative de a reveni acasă. Toate, cu acelaşi rezultat negativ, deşi el achitase şi despăgubirile materiale la care fusese obligat prin sentinţa penală.

Văzând că, pe cont propriu, n-are deloc succes cu demersurile sale, deţinutul s-a rugat de cei de la conducerea Penitenciarului să-l ajute, să-l sprijine în încercarea de a ajunge mai devreme în libertate. Aceştia au acceptat, astfel încât, pe 10 iulie a.c., au propus Judecătoriei Iaşi liberarea condiţionată în cazul lui Vasile.

Magistraţii, deşi au constatat că deţinutul a avut „o evoluţie bună şi o adaptare corespunzătoare la mediul carceral” şi că îndeplineşte criteriile, au spus pas propunerii Penitenciarului: „instanţa apreciază că este necesară supravegherea conduitei petentului pentru încă o perioadă de timp, aşa încât organele judiciare să poată concluziona în mod temeinic asupra consistenţei dovezilor de îndreptare pe care acesta le-a furnizat”. Condamnatul s-a resemnat, practic nu mai are timp şi pentru o a şasea încercare. Claudiu CONSTANTIN