Clasificarea universităților din România schimbă regulile jocului. Cine sunt câștigătorii reformei

Ministerul Educației și Cercetării a publicat ieri lista completă a misiunilor autoasumate de universitățile din România, într-un context care anunță o schimbare majoră în modul de evaluare și finanțare a învățământului superior. Potrivit documentului oficial, 32 de instituții se declară universități de educație și cercetare avansată, 45 au optat pentru statutul de universitate de educație și cercetare, iar 7 – toate din mediul privat – au ales să rămână universități exclusiv de educație. Nicio universitate de stat civilă nu s-a declarat exclusiv educațională.

Această diferențiere nu este doar simbolică, ci are efecte directe asupra bugetelor alocate, accesului la fonduri de cercetare, organizării studiilor doctorale și participării la competiții internaționale. Diferențierea revine în peisajul universitar românesc după 14 ani de absență, fiind considerată de ministrul Daniel David o „mică reformă” necesară într-un sistem în care misiunea universităților devenise, în multe cazuri, vagă sau uniformizată.

Cum se poziționează Iașul

Iașul, unul dintre cele mai importante centre universitare din țară, se poziționează ferm în acest nou sistem. Patru universități din oraș și-au asumat misiunea de educație și cercetare avansată: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” și Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad”. Acestea sunt instituții cu tradiție în cercetare și contribuții internaționale semnificative.

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” și Universitatea Apollonia din Iași au optat pentru misiunea de educație și cercetare, în timp ce Universitatea „Petre Andrei” este singura instituție ieșeană care s-a încadrat la categoria universităților de educație – alături de alte șase universități private din țară.

Clasificarea reprezintă o hartă actualizată a ambițiilor academice și a potențialului fiecărei instituții de învățământ superior. Dacă în clasificarea realizată în 2011 cu sprijin european doar 12 universități românești se încadrau la nivelul superior al cercetării, acum 32 de instituții își asumă această poziție. Este un salt semnificativ, dar care va trebui confirmat în timp, prin performanță, transparență și impact social.

Reforma misiunilor universitare se dorește a fi un pas către un sistem mai clar, mai competitiv și mai adaptat nevoilor societății. Este totodată o invitație la maturizare instituțională și o provocare pentru mediul academic românesc: acela de a-și dovedi valoarea nu doar prin titluri declarative, ci prin rezultate și relevanță.

Maura ANGHEL