FOTO -- Iașul își onorează trecutul electric. Stâlpii istorici din fața Teatrului Național, propuși pentru restaurare prin fonduri europene

Managerul interimar al Palatului Culturii, Andrei Apreotesei, a adus în atenția Consiliului Local Iași un subiect cu valoare simbolică și istorică majoră: restaurarea și refuncționalizarea stâlpilor arhitecturali din fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, considerați începutul electrificării orașului. Aceștia datează din anul 1896, moment în care, prin intermediul unei uzine electrice recent construite, au fost instalate în Piața Teatrului primele lămpi electrice cu arc voltaic din Iași – un total de 12 – marcând astfel trecerea orașului către modernitate.

Propunerea a fost înaintată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Local, unde Apreotesei a cerut includerea restaurării acestor stâlpi în proiectul european de reamenajare a zonei Teatrului Național. Demersul nu este doar o inițiativă de conservare arhitecturală, ci o recunoaștere a rolului pe care aceste obiecte urbane l-au avut în transformarea Iașului într-un oraș al inovației tehnologice, la finalul secolului al XIX-lea.

Tot în cadrul aceleiași intervenții, Apreotesei a semnalat și starea precară a candelabrelor electrice amplasate în fața Palatului Universității „Alexandru Ioan Cuza”, un alt ansamblu de patrimoniu urban care reflectă identitatea orașului. Autoritățile locale au confirmat că aceste corpuri de iluminat se află în prezent în proces de inventariere, urmând ca, după înregistrarea lor oficială ca bunuri ale municipiului, să se treacă la pașii următori în vederea restaurării și repunerii lor în valoare.

Inițiativa vine într-un moment în care Iașul se află în plin proces de reconfigurare a spațiilor publice, cu finanțare europeană. Restaurarea acestor repere istorice – încă vizibile, dar uitate – ar aduce nu doar coerență estetică proiectului de reamenajare urbană, ci și o ancorare profundă în identitatea orașului. Primele instalații electrice din 1896 nu sunt doar elemente decorative, ci martori ai unei epoci în care Iașul îndrăznea să fie în avangardă.

Restaurarea lor ar însemna mai mult decât o reparație tehnică: ar fi o reafirmare a respectului față de propriul trecut, o lecție de memorie urbană și un semn că modernizarea nu înseamnă ștergerea trecutului, ci integrarea sa conștientă în prezent.

După aproape 130 de ani, Iașul are șansa de a-și reînnoda firul propriei lumini – nu doar în sens fizic, ci și în sens simbolic.

Maura ANGHEL