Iașul educației fragile. 38 de școli sub cod roșu de abandon

Județul Iași se află în linia întâi a luptei cu abandonul școlar, fiind unul dintre cele mai afectate județe din țară. În prima rundă a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), 38 de unități de învățământ din acest județ au fost selectate pentru a primi finanțare. Evaluarea oficială realizată de Banca Mondială confirmă că intervențiile au fost implementate, dar arată și că drumul e lung și accidentat. Măsurile aplicate au variat de la ore remediale și consiliere psihopedagogică, până la dotări digitale, tabere educaționale și sprijin material pentru elevii din medii vulnerabile.

Regiunea Nord-Est, din care face parte județul Iași, concentrează unele dintre cele mai ridicate rate de risc educațional din România. Astfel, includerea a 38 de școli din Iași în prima rundă a PNRAS nu a fost o surpriză, ci o confirmare a gravității situației. Școlile selectate s-au confruntat în trecut cu absenteism ridicat, rezultate slabe la Evaluarea Națională și dificultăți legate de sărăcie, migrație parentală sau lipsa personalului specializat. Iașul a avut cea mai mare echipă la nivel național, cu nouă inspectori și 19 cadre didactice din teritoriu.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, în școlile participante la program s-au înregistrat reduceri de până la 15% ale absenteismului, iar participarea la Evaluarea Națională a crescut cu până la 12%. În unele cazuri, elevii au început să se implice mai activ în activitățile școlare, iar profesorii au observat o creștere a motivației și o îmbunătățire a relației cu familia. Deși cifrele sunt încurajatoare, autorii raportului avertizează că aceste progrese sunt fragile și depind de continuitatea finanțării, dar mai ales de implicarea pe termen lung a comunității și a autorităților locale.

Echipele școlare nu au fost pregătite pentru programul Băncii Mondiale

Dincolo de rezultate, realitatea din teren rămâne dificilă. Multe școli din județul Iași încă se confruntă cu lipsa consilierilor școlari, cu o infrastructură precară și cu profesori care părăsesc posturile din cauza distanțelor mari sau a salariilor mici. De asemenea, raportul semnalează că birocrația excesivă și termenele scurte au pus presiune suplimentară pe echipele școlare, unele dintre ele nepregătite pentru un astfel de program complex.

În concluzie, PNRAS a fost o gură de aer pentru o parte din sistemul educațional ieșean, dar nu poate fi considerat, deocamdată, o soluție salvatoare. Cele 38 de școli incluse în program reflectă o nevoie acută de intervenții nu doar punctuale, ci sistemice. Fără investiții continue, fără formare dedicată pentru profesori și fără o strategie pe termen lung, riscul ca aceste rezultate timide să se piardă rămâne ridicat. Iașul educațional nu este pierdut, dar este fragil. Iar fragilitatea are nevoie de grijă, nu doar de fonduri.

Clara DIMA

În ultimul an școlar, 397 de elevi din județ au abandonat cursurile, numărul ridicându-se la 1700 în ultimii patru ani.