Iașul, în fruntea clasamentului național al sărăciei energetice extreme

* mii de familii din Iași aleg să nu consume energie, deși ar avea nevoie, din lipsă de resurse financiare * oamenii trăiesc în frig iarna sau în întuneric, de teama unor facturi pe care nu și le pot permite * aproximativ 31% dintre gospodăriile din regiunea de Nord-Est nu își permit consumul minim necesar de energie, mult peste media națională de 20%

Unul din trei ieșeni se confruntă cu imposibilitatea de a-și permite energia necesară în gospodărie. Această formă severă de sărăcie energetică se manifestă prin subconsum forțat, adică oameni care aleg să nu aprindă lumina, să nu pornească încălzirea sau să nu folosească aparate electrocasnice esențiale, din cauza constrângerilor financiare.

Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, ocupă un trist loc fruntaș în cel mai recent Raport al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE): 30,8% dintre gospodăriile din regiune se confruntă cu forme extreme de sărăcie energetică, față de media națională de 20%.

Raportul, realizat pe baza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF 2023), arată că mii de familii din Iași aleg să nu consume energie, deși ar avea nevoie, din lipsă de resurse financiare. Practic, oamenii trăiesc în frig iarna sau în întuneric, de teama unor facturi pe care nu și le pot permite.

Potrivit experților ORSE, nivelul ridicat al sărăciei energetice în nord-estul țării este corelat cu gradul de subdezvoltare al regiunii și veniturile sub media națională.

Situația este cu atât mai alarmantă cu cât problema nu vizează doar zonele rurale izolate, ci și cartiere din orașe precum Iașul, unde locuințele sunt ineficiente energetic

„Acest fenomen afectează nu doar confortul, ci și sănătatea oamenilor și starea lor psihică. Este o formă invizibilă, dar dureroasă de marginalizare”, a declarat Anca Sinea, coordonator ORSE.

Pe lângă lipsa banilor, multe locuințe din Iași sunt vechi, slab izolate sau racordate la sisteme de încălzire ineficiente, ceea ce duce la consum ridicat și facturi mari, chiar și pentru niveluri reduse de confort. Astfel, gospodăriile cu venituri mici se văd nevoite să reducă drastic consumul, ceea ce adesea înseamnă temperaturi necorespunzătoare, iluminat insuficient sau lipsa electrocasnicelor funcționale.

După plata facturilor la energie, 10% dintre români rămân sub pragul sărăciei, fără bani pentru alimente, haine sau medicamente. În nord-estul țării, acest procent este și mai mare.

Raportul ORSE atrage atenția că renovarea termică a clădirilor, accesul la energie verde și sprijinul financiar direcționat sunt esențiale pentru combaterea fenomenului. În plus, e nevoie de intervenții adaptate specificului local, iar autoritățile trebuie să identifice din timp cazurile vulnerabile.

La nivel local, autoritățile din Iași sunt chemate să trateze problema cu prioritate, mai ales în contextul crizelor succesive care au accentuat vulnerabilitățile: pandemia COVID-19, creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina.

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum și expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. ORSE reunește experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții.

Daniel BACIU