Iașul riscă să dispară de pe hartă. Nicușor Dan pregătește o reorganizare teritorială

Reforma teritorială radicală, despre care s-a vorbit ani la rând în România, capătă contur în mandatul președintelui Nicușor Dan. Într-o declarație fermă, noul șef al statului a anunțat că reorganizarea administrativă a țării este inevitabilă și va începe să fie pregătită în mod oficial în anul 2027, urmând a fi implementată cel mai devreme în 2028. Această reformă prevede eliminarea celor 41 de județe și înlocuirea lor cu 8 mari regiuni. Printre județele vizate de dispariție se numără și Iașul, unul dintre cele mai importante centre economice, universitare și culturale din țară.

Conform proiectului propus de USR, dar discutat acum în termeni reali și de administrația prezidențială, județul Iași va fi absorbit în regiunea Nord-Est, alături de Bacău, Neamț, Botoșani, Suceava și Vaslui. Această nouă structură ar însemna dispariția Consiliului Județean Iași, comasarea direcțiilor descentralizate și reconfigurarea completă a reprezentării administrative locale. Cei care conduc astăzi destinele administrației județene – președinte CJ, consilieri, direcții deconcentrate – ar putea rămâne fără funcții odată cu această schimbare profundă.

Președintele Nicușor Dan a motivat această tranziție prin nevoia de eficiență, descentralizare reală și reducere a cheltuielilor administrative, invocând principiile absorbției sporite a fondurilor europene și eliminarea suprapunerilor instituționale. El a precizat că reorganizarea propriu-zisă nu poate începe înainte de 2028, întrucât actualii aleși locali și județeni – inclusiv cei din Iași – au mandate în derulare până în 2028, care trebuie respectate constituțional.

Până atunci, începând chiar din 2025, autoritățile vor putea opera reforme parțiale, cum ar fi limitarea numărului de angajați în UAT-uri în funcție de populația reală, redefinirea atribuțiilor consiliilor locale sau digitalizarea unificată a administrației.

Pentru județul Iași, această schimbare ridică întrebări esențiale: ce se va întâmpla cu statutul orașului reședință, cu proiectele regionale în curs, cu identitatea locală? Vor fi absorbite comunele în entități mai mari, va pierde Iașul controlul decizional asupra propriei dezvoltări, sau va câștiga printr-o administrație regională mai puternică și mai bine finanțată?

În prezent, Iașul este cel mai populat județ al regiunii Nord-Est și unul dintre cele mai dinamice din țară. Tocmai de aceea, posibila pierdere a statutului de județ și integrarea într-o regiune mai mare ridică temeri legate de scăderea influenței locale și riscul de a deveni „o capitală regională printre altele”, fără pârghii reale de control.

Transformarea anunțată nu este doar administrativă, ci profund simbolică. Desființarea județelor înseamnă, de fapt, schimbarea unui întreg mod de organizare statală, în vigoare de peste un secol. Este o mutare care va schimba nu doar hărțile, ci și raporturile de putere, identitatea teritorială și accesul la resurse.

Dacă proiectul va fi pus în aplicare, județul Iași – așa cum îl cunoaștem astăzi – va înceta să existe, fiind absorbit într-o entitate administrativă mai mare.

Dan DIMA