La Iași, copiii din zonele marginalizate sunt salvați doar de școala mobilă

România anului 2025 se confruntă cu o realitate revoltătoare: educația nu mai este un drept garantat, ci un privilegiu rezervat celor care își permit. Potrivit unei anchete recente realizate de Salvați Copiii România, aproape 90% dintre familiile aflate în sărăcie subiectivă nu își permit să-și trimită copiii la școală fără ajutor extern. Într-o țară europeană, aproape 9 din 10 părinți nu pot cumpăra rechizite, haine sau asigura transportul copiilor la școală. Iar la Iași, situația e la fel de critică.

În cartierele mărginașe ale orașului – de la Țicău la Cicoarei și Păcurari – copiii se pierd între străzi noroioase, lipsuri cronice și abandon educațional tăcut. Tocmai de aceea, Salvați Copiii a lansat, și în această vară, programul Școala Mobilă, care ajunge direct în aceste comunități, ducând educație, sprijin emoțional și hrană acolo unde statul nu mai ajunge. La Iași și București, proiectul devine o linie de salvare pentru sute de copii care, altfel, ar fi complet deconectați de la orice șansă de viitor.

Ancheta organizației arată negru pe alb: 87% dintre familiile în sărăcie subiectivă, 70% dintre cele cu nivel educațional scăzut și 67% dintre părinții cu statut ocupațional precar nu își pot permite să susțină educația propriilor copii. În realitate, vorbim despre generații captive în același cerc al sărăciei și al lipsei de oportunități. Copiii devin prizonieri ai destinului social moștenit – pentru că, așa cum subliniază datele, 78% dintre părinții slab educați provin, la rândul lor, din familii cu mame care nu au avut acces la educație.

La nivel național, cifrele sunt la fel de sumbre: în 2024, 33,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar 17,2% suferă de deprivare materială severă – un procent de aproape trei ori mai mare decât media UE, de 6,4%.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România, atrage atenția asupra dimensiunii intergeneraționale a acestei crize: „Vulnerabilitățile socio-economice se transmit de la o generație la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația. Fără eforturi susținute, vom vedea din nou cum copiii familiilor defavorizate rămân în afara școlii și a oricărei șanse reale”.

În acest context, grădinițele estivale și programele de educație mobilă nu mai sunt simple proiecte de vară. Ele sunt intervenții de urgență inclusiv în marile orașe, cum este Iașul.

Clara DIMA