La Iași, gustul se trăiește în aer liber. Festivalurile și târguri culinare atrag tot mai mulți oameni

Iașul trăiește prin gusturi. De la terasele din zona centrală și până la festivaluri urbane ca Street Food, „Iașul în bucate” ori târguri culinare sezoniere, orașul devine un pol al consumului relaxat și al socializării prin gastronomie. Mâncarea nu mai e doar hrană ci devine o formă de conectare, de identitate și de apartenență.

Terasele sunt arhipline, foodcourt-urile sunt aglomerate, iar obiceiul de a mânca în oraș devine o normă pentru toate categoriile de vârstă. Fie că e pauza de prânz, o întâlnire informală sau o ieșire de seară, ieșenii aleg frecvent restaurantele sau zonele de fast-food. „Terasa e noul living. Mâncăm afară pentru că ne place energia, spațiul, muzica, oamenii. Nu e doar despre hrană, ci despre cum simți orașul”, spune Andrei, un tânăr IT-ist ieșean.

Festivalurile gastronomice, simbolul unei generații urbane

Evenimentul Street Food Festival, desfășurat recent, a adunat mii de oameni într-o atmosferă relaxată și plină de arome. Zeci de food truck-uri, meniuri din bucătării internaționale, deserturi spectaculoase, concerte live și spații de relaxare au transformat Iașul, pentru câteva zile, într-o destinație gastronomică de top.

„În fiecare an, e mai bogat, mai divers și mai popular. Nu mai e doar un festival, e un reper în calendarul social al orașului. Venim cu familia de fiecare dată”, a spus Maria, una dintre ieșencele amatoare de gastronomie stradală. Lansat în urmă cu aproape zece ani, festivalul a devenit una dintre cele mai mari rețele de evenimente culinare din Europa, cu peste 60 de ediții în 15 orașe și peste 3,3 milioane de vizitatori. În fiecare an, oferta culinară se extinde, iar experiențele propuse devin tot mai rafinate, adaptate publicului tânăr, urban, activ.

Iașul găzduiește și multe târguri și festivaluri gastronomice: de la târgurile tradiționale de toamnă sau sărbători, la evenimente tematice precum degustări fel de fel, consursuri gastronomice sau „Iașul în Bucate”, desfășurat recent în Copou. Aceste evenimente adună zeci de mii de participanți și reflectă pofta comunității pentru mâncare de calitate, diversitate culturală și socializare în aer liber.

Cheltuielile pentru mâncare în oraș vor continua să crească

Această tendință reflectă nu doar schimbări economice – salarii mai mari, putere de cumpărare dublată – ci și o schimbare de mentalitate: mâncatul în oraș devine un mod de a trăi, nu doar un obicei ocazional.

Românii alocă, în medie, 3,3% din venitul disponibil pentru mesele în oraș – comparativ cu peste 10% în sudul Europei (Spania, Italia, Grecia). Cu toate acestea, diferențele se estompează în orașele mari. În Iași, stilul de viață, obiceiurile și preferințele se apropie tot mai mult de cele din capitale europene.

Dan DIMA

Pe fondul urbanizării și al expansiunii evenimentelor gastronomice, Colliers estimează că în următorul deceniu România va depăși 10 miliarde euro anual cheltuiți pe mâncatul în oraș. Investițiile în zone pietonale, terase, food courts și festivaluri culinare vor fi esențiale pentru a susține acest ritm.