Muşcătura de şarpe veninos nu este întotdeauna mortală, însă este o urgenţă medicală

În contextul încălzirii vremii şi al intensificării activităţilor recreative în aer liber, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihail Sturdza” al judeţului Iaşi avertizează populaţia cu privire la riscul tot mai crescut de a întâlni şerpi în natură, inclusiv specii potenţial veninoase. Chiar dacă majoritatea şerpilor identificaţi în judeţul Iaşi - precum şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de apă - nu sunt periculoşi pentru om, pericolul nu trebuie subestimat.

Zonele precum pădurile Bârnova, Ciric, Repedea, dar şi unele comunităţi rurale aflate la marginea ariilor naturale, au fost martore în ultimii ani la cazuri izolate de muşcături suspecte de şarpe, unele necesitând intervenţie medicală de urgenţă şi administrarea de ser antiviperin. „În judeţul Iaşi, majoritatea exemplarelor întâlnite sunt specii neveninoase, precum şarpele de casă (Natrix natrix) sau şarpele de apă, care nu reprezintă un pericol pentru oameni. Cu toate acestea, în zone precum pădurile din Bârnova, Ciric, Repedea, dar şi în localităţi rurale din proximitatea zonelor naturale, au fost semnalate în ultimii ani cazuri izolate de muşcături suspecte de şarpe, care au necesitat intervenţii medicale rapide, inclusiv administrarea de ser antiviperin”, transmite ISU Iaşi.

Pe teritoriul ţării noastre trăiesc trei specii de vipere, toate veninoase: Vipera comună (Vipera berus) - prezentă în special în zona Carpaţilor şi a dealurilor împădurite; Vipera cu corn (Vipera ammodytes) - considerată cea mai periculoasă, semnalată în Banat, Oltenia şi sud-vestul ţării; Vipera de stepă (Vipera ursinii) - specie protejată, rară, prezentă în zona de sud-est, stepă şi Delta Dunării.

„În judeţul Iaşi, prezenţa viperei comune este posibilă, dar extrem de rară, şi se poate manifesta ocazional în zonele naturale mai puţin frecventate, în special după ploi abundente sau alunecări de teren”, spun cei de la ISU.

Muşcătura de şarpe veninos nu este întotdeauna mortală, însă este o urgenţă medicală care poate deveni gravă fără intervenţie rapidă. În funcţie de specie, muşcătura poate duce la simptome locale (durere, edem, învineţire) sau sistemice (greaţă, dificultăţi respiratorii, leşin, hemoragii sau reacţii alergice severe). Copiii şi persoanele în vârstă sunt mai vulnerabili din cauza greutăţii corporale şi a sistemului imunitar.

Până la 25% dintre muşcăturile de viperă pot fi „uscate”, adică fără injectare de venin, însă evaluarea medicală este obligatorie în orice caz.

 Ce trebuie să faceţi în caz de muşcătură de şarpe

 Sunaţi imediat la 112 sau, în zone montane, la Dispeceratul Salvamont: 0372.126.668; ţineţi persoana nemişcată şi calmă; aşezaţi membrul afectat sub nivelul inimii; curăţaţi rana cu apă curată sau apă oxigenată; aplicaţi o faşă elastică uşor compresivă, fără a opri circulaţia; scoateţi bijuteriile (brăţări, inele) de pe membrul afectat; imobilizaţi membrul muşcat cu o atelă improvizată; transportaţi victima pe targă, fără mers pe jos, către cea mai apropiată unitate medicală.

Ce NU trebuie să faceţi niciodată

Nu aspiraţi veninul cu gura; nu faceţi incizii sau cauterizări; nu aplicaţi gheaţă sau garou; nu consumaţi alcool sau cafea; nu încercaţi să prindeţi şarpele - notaţi aspectul general dacă este posibil.

Tratamentul muşcăturii de şarpe se face în unităţile medicale, unde pacientului i se administrează, în funcţie de gravitate, ser antiviperin - antitoxină specifică; fluide intravenoase, antihistaminice, antibiotice şi analgezice. De asemenea, pacientul este monitorizat pentru reacţii adverse severe, inclusiv şoc anafilactic.

Dacă observaţi un şarpe în apropierea locuinţei sau într-o zonă locuită nu încercaţi să îl alungaţi; anunţaţi imediat autorităţile locale sau apelaţi 112; avertizaţi alte persoane din apropiere. Laura RADU