Premieră națională - o școală rurală din Iași a amenajat un Muzeu al comunismului

La Liceul Tehnologic de Electronică şi Telecomunicaţii „Gheorghe Mârzescu” din Iaşi, istoria nu se predă doar în sălile de clasă. Se trăieşte, se atinge, se reconstruieşte din obiecte aparent uitate. Aşa a luat naştere un proiect unic: „Secţia Muzeu - deschis numai sub supraveghere”.

Totul a pornit de la o maşină de cusut uitată, botezată Veronica, fabricată în perioada comunistă la Cugir. Era una dintre acele maşini cu nume de femei - Ileana, Sanda, Camelia, Rodica – produse în perioada comunistă, la Uzina Mecanică Cugir, din judeţul Alba -, simboluri ale unei epoci în care munca domestică era glorificată, iar femeia, încadrată într-un ideal de sacrificiu.

Veronica a fost salvată de la uitare şi a devenit punctul de plecare al unei iniţiative educaţionale cu totul aparte. „Ea a devenit nu doar pretextul şi motivul central al primei încăperi a muzeului dedicate Condiţiei femeii în comunism, ci şi cea care, cu fire nevăzute, i-a cusut, tivit, brodat, ecou, probabil, al vechilor ei reflexe, povestea dramatică, provocând totodată la descoperirea altor soluţii de amenajare pentru celelate două încăperi. Iar după mai multe reflecţii şi consultări, s-au ivit mai multe idei decât  ne-ar fi permis spaţiul să punem în practică. Am decis totuşi să le alegem pe acelea pentru care urma să strângem cât mai multe obiecte ilustrative şi, astfel, am putut croi şi însăila colţurile tematice: Copilăria şi şcoala în comunism sau Rezistenţa prin cultură şi nu numai”, spun cei de la Liceul "Mârzescu".

Spaţiul ales pentru muzeu a fost fosta staţie de emisie radio a liceului. O încăpere mică, nefolosită, care a prins viaţă datorită imaginaţiei şi implicării unei comunităţi. Elevii şi profesorii au contribuit cu obiecte, idei şi ore de muncă. Rezultatul? Un muzeu al comunismului care nu este doar o colecţie de exponate, ci un spaţiu educaţional viu, flexibil şi interactiv.

Secţiunile create: despre condiţia femeii în comunism, copilăria şi şcoala în regimul totalitar, sau rezistenţa prin cultură, sunt completate de obiecte autentice: manuale, uniforme, electronice, jucării, dar şi o piesă de arhivă extrem de valoroasă: un duplicat al unui dosar din Arhiva CNSAS.

Proiectul a fost coordonat de trei profesoare - Ursache Otilia, Bogdan Ana Maria şi Baibarac Adina - şi realizat cu sprijinul elevilor, care nu doar au contribuit la amenajare, ci au fost instruiţi ca ghizi ai muzeului. Astfel, vizitatorii vor fi însoţiţi în acest spaţiu de adolescenţi care nu doar învaţă despre trecut, ci îl şi explică altora. „Muzeul nu este un loc al nostalgiei, ci un instrument didactic modern, menit să dezvolte gândirea critică şi să ofere elevilor un cadru concret pentru înţelegerea istoriei recente. Este o formă de educaţie vie, în care trecutul este recuperat nu pentru a fi glorificat, ci pentru a fi înţeles şi asumat”, spun coordonatoarele proiectului. Laura RADU