Tradiții și obiceiuri la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ziua licuricilor

Ziua de 29 iunie este prilej de rugăciune și reflecție pentru milioane de credincioși din România și din lumea ortodoxă, fiind dedicată Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Este o zi cu o încărcătură spirituală profundă, dar și una în care credințele populare și legendele vechi de sute de ani încă se păstrează cu grijă în multe comunități rurale. Această sărbătoare marchează miezul verii agrare și începutul secerișului, fiind considerată o cumpănă a anotimpului cald și un moment potrivit pentru gesturi de generozitate și purificare sufletească.

Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți împreună deoarece au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanelor împotriva creștinilor declanșate de împăratul roman Nero. Petru, fost pescar din Betsaida și frate al Apostolului Andrei, a fost cel mai vârstnic dintre apostoli și adesea purtătorul de cuvânt al acestora. A fost răstignit pe cruce, cu capul în jos, în semn de smerenie față de Hristos. Pavel, originar din Tarsul Ciliciei, a fost inițial prigonitor al creștinilor, dar după convertirea spectaculoasă de pe drumul Damascului, a devenit unul dintre cei mai mari propovăduitori ai credinței. A fost decapitat din porunca aceluiași împărat Nero. Cei doi apostoli sunt autorii unor importante epistole incluse în Noul Testament și sunt venerați ca mari misionari ai lumii creștine.

Ziua licuricilor

În tradiția românească, ziua de 29 iunie este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație. Se spune că din această zi, cucul și privighetoarea nu mai cântă, iar scânteile biciului lui Sânpetru se transformă în licurici, călăuze tainice pentru cei rătăciți prin păduri sau pe cărări neumblate. Se respectă cu strictețe datina Moșilor de Sânpetru: se duc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și miere, apoi se oferă de pomană celor nevoiași, întru pomenirea celor adormiți.

Superstițiile legate de această zi sunt multiple. Se spune că dacă tună sau fulgeră, alunele și nucile vor fi viermănoase, iar scuturarea merilor înainte de 29 iunie ar putea atrage grindina asupra livezilor. Pentru protecție împotriva răului, oamenii poartă în buzunare pelin și usturoi, iar femeile nu au voie să mănânce mere până la praznicul sfinților, din respect pentru cei trecuți în neființă. Fetele primesc talismane din partea mamelor – punguțe roșii cu usturoi și pelin – menite să le apere de farmece și de influența ielelor. Se mai spune că, dacă persoanele cu pistrui se spală pe față în zorii zilei de 29 iunie, atunci pistruii nu se vor mai înmulți.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt și patronii spirituali ai închisorilor, deoarece amândoi au fost întemnițați pentru credința lor. Prin extensie, sunt considerați protectori ai celor care își ispășesc pedepsele în penitenciare, simbolizând iertarea, căința și șansa unei vieți noi.

Tot pe 29 iunie sunt sărbătoriți toți cei care poartă numele Petru, Petre, Petrică, Petronel, Pavel, Paul, Paula și derivatele acestora. Este o zi a urărilor, a bucuriei și a aducerii aminte că oricât de mari ar fi greșelile unui om, întoarcerea către lumină este întotdeauna posibilă. Această sărbătoare a credinței, curajului și renașterii spirituale rămâne un reper esențial în calendarul ortodox și în conștiința românilor.

Maura ANGHEL