Trenul metropolitan, promisiunea care poate rescrie harta Iașului durabil

Iașul se află în fața unei alegeri cu impact istoric: să devină un model de mobilitate urbană sustenabilă sau să rămână captiv într-un trafic sufocat și într-o infrastructură lipsită de viziune. Într-un oraș care a crescut rapid, dar fără o strategie coerentă de conectivitate, trenul metropolitan se conturează drept o soluție reală – poate chiar decisivă – pentru transformarea întregii regiuni metropolitane.

Traficul din Iași nu mai este, de mult, doar o enervare cotidiană. A devenit o problemă de sănătate publică, de echitate socială și de funcționare urbană. Sute de mii de oameni se deplasează zilnic pe axe supraaglomerate, în timp ce satele și orașele-satelit cresc demografic, dar rămân slab legate de nucleul urban. În acest context, proiectul trenului metropolitan nu e doar o promisiune electorală sau un vis tehnocratic. E o piesă-cheie dintr-un puzzle mai amplu: dezvoltarea durabilă a orașului și a comunităților care îl compun.

În Strategia pentru Dezvoltare Durabilă 2030, trenul metropolitan este prezentat ca un proiect-pilot cu relevanță strategică pentru orașele medii cu potențial nevalorificat. Pentru Iași, aceasta înseamnă modernizarea unei rețele existente de cale ferată pe o lungime de 55 de kilometri, completată de un tronson nou de 10,5 kilometri între Aroneanu și Vlădiceni, care va asigura legătura directă cu Aeroportul Internațional Iași. Traseele propuse conectează zone precum Podu Iloaiei, Ungheni, Holboca și Ciurea – localități aflate în plină transformare, dar încă dependente de transportul rutier fragmentar și costisitor.

Valoarea estimată a proiectului este de 8 milioane de lei. Studiul de fezabilitate și documentația tehnică sunt în lucru, realizate de compania TPF Inginerie, împreună cu Atelier 3 AU Design și Muzeul Olteniei Craiova. Dincolo de cifre și contracte, însă, trenul metropolitan vine cu o promisiune mult mai profundă: aceea de a oferi un nou mod de a gândi orașul. Un oraș în care naveta nu este un chin, în care distanțele devin mai scurte, în care locuitorii periferiei nu mai sunt cetățeni de mâna a doua.

Strategia de dezvoltare aduce în prim-plan ideea că mobilitatea nu este doar o problemă tehnică, ci o formă de justiție socială.Trenul metropolitan ar putea deveni o formă de reparație, dar și o investiție în viitor. El ar putea redefini felul în care zeci de mii de oameni accesează educația, serviciile medicale, cultura și piața muncii.

Orașele nu se construiesc doar cu drumuri și betoane. Se construiesc cu grijă pentru oameni, cu memorie urbană, cu viziune și empatie.Trenul care leagă nu doar stații, ci comunități și poate fi începutul unui altfel de Iași.

Dan DIMA