Violența domestică scapă de sub control

Peste 81% dintre respondenți declară că au auzit recent discuții în presă despre violența domestică. Ce lipsește însă din acest peisaj e tocmai reacția instituțiilor.

Poliția, fără încredere. Justiția, invizibilă

Doar 7,1% dintre români sunt „foarte mulțumiți” de modul în care Poliția Română intervine în cazurile de violență domestică. Alte 18,1% declară că sunt „mai degrabă mulțumiți”. Restul sunt nemulțumiți sau profund dezamăgiți: peste 70% exprimă neîncredere cronică față de autorități. E o ruptură gravă între cetățeni și statul care ar trebui să îi protejeze.

Diferențele de percepție între segmente sociale conturează două Românii: una care trăiește violența ca realitate zilnică – mai ales femei, vârstnici, persoane cu educație primară din orașele mici – și alta care o percepe de la distanță, prin ecrane și statistici – în general tineri cu studii superioare din mediul urban mare. Doar 4,2% dintre români cred că fenomenul a scăzut. Restul – nu știu, refuză să răspundă sau simt că e tot mai rău.

Regiunea Nord-Est, o criză în cifre. Iașul, în topul județelor violente

Regiunea Nord-Est a fost a doua cea mai violentă din România, cu 369,4 victime la 100.000 de locuitori, conform datelor din urmă cu doi ani. Situația s-a agravat rapid în ultimii ani – iar județul Iași se află pe locul trei în regiune, după Vaslui și Botoșani, în ceea ce privește numărul cazurilor.

Însă rata de creștere a violenței în Iași este mai accelerată decât în Vaslui. Dacă acolo, în 2023, s-au înregistrat 13,1 cazuri în plus la 100.000 de locuitori față de 2020, în Iași cifra a fost de 54,7 cazuri în plus. O explozie statistică, un semnal de alarmă care ar trebui să zdruncine din temelii sistemul de protecție socială.

Diana MARCU