Iașul mușcă mâna care-l ajută. Muncitorii străini sunt scuipați pe stradă

Iașul își poartă confortul pe spatele altora. Blocurile se ridică, restaurantele funcționează, iar mâncarea ajunge caldă la ușa noastră datorită muncitorilor veniți din Nepal, Bangladesh, India sau Sri Lanka. Ei lucrează ore lungi, contribuie direct la economia locală. Și totuși, în ochii multor ieșeni rămân „străinii care ne încurcă pe stradă”.

Un episod consumat pe Copou arată adevărata față a acestui oraș. Un tânăr nepalez, livrator pe scuter, a tras pe dreapta, încercând să se facă nevăzut. Viziera căștii ridicată l-a expus unui val de injurii venite dintr-un autobuz blocat în trafic: „Ține banda, băi obositule, că nu ești acasă, tu-ți Nepalu’ mamelor voastre!”. Nu a răspuns. A zâmbit stingher, conștient că nu se află acasă, ci într-un oraș unde munca lui e indispensabilă, dar respectul lipsește.

Firmele de construcții din Iași o recunosc fără ezitare: fără muncitori asiatici, șantierele s-ar opri. În livrări, orașul se bazează aproape exclusiv pe ei. În restaurante și bucătării, devin tot mai vizibili. Iar banii lor rămân aici, în chirii, consum și taxe locale. Dar în loc de apreciere, primesc dispreț, ridiculizare și batjocură.

Nu toți însă aleg să îi privească prin lentila prejudecăților. „Am lucrat cu nepalezi în bucătărie – oameni de o bunătate și un bun-simț rar întâlnite”, spune Ioana Petrea. „Sunt harnici și eficienți. Chiar nu înțeleg de unde ostilitatea unora”, completează Anca Dorohoi.

Contrastul este izbitor: pe de o parte, injurii aruncate din autobuze, pe de altă parte, recunoașterea respectului și demnității lor de către cei care au lucrat direct cu ei. În mijloc – un oraș care trăiește din munca străinilor, dar îi scuipă pe stradă.

Ipocrizia e evidentă. Ne plângem că tinerii pleacă, că forța de muncă lipsește, dar când cineva umple golul, îl reducem la o țintă a frustrărilor noastre. Blocurile continuă să crească, livrările ajung la timp, economia se mișcă. Totul datorită lor. Și totuși, în loc să le întindem mâna, le arătăm colții.

Tania DAMIAN